În întreaga Uniune Europeană (UE), am asistat la rezultate pozitive în domeniul îngrijirilor medicale acordate pacientelor cu cancer mamar, tot mai multe femei fiind diagnosticate și tratate mai devreme, ceea ce duce la rate mai mari de supraviețuire. Cu toate acestea, deși UE, în ansamblu, face progrese la acest capitol, acestea nu sunt consecvente pe întreg teritoriul uniunii. De fapt, există în continuare discrepanțe majore de la un stat UE la altul în ceea ce privește depistarea și îngrijirea cancerului mamar, ceea ce face ca unele țări să înregistreze rate de supraviețuire mult mai scăzute, comparativ cu altele.
Autor: dr. Cristian Silviu Bușoi, MPE (Grupul PPE)
România este un astfel de exemplu. Potrivit unui studiu realizat de Coaliția pentru Sănătatea Femeii, rata medie de supraviețuire a pacientelor cu cancer la sân este cu aproximativ 10% mai scăzută în România față de media UE. Studiul evidențiază trei motive posibile pentru aceste discrepanțe: lipsa unui program național de screening, educația deficitară cu privire la sănătatea femeii și resursele financiare limitate pentru îngrijirea cancerului mamar. Coaliția pentru Sănătatea Femeii a continuat cercetarea cu un alt studiu, mai aprofundat, care a demonstrat că, în România, o femeie moare la fiecare trei ore ca urmare a cancerului la sân. În România, mortalitatea cauzată de cancerul la sân a crescut cu 28% la femeile peste 65 de ani. În același timp, la nivelul UE, rata mortalității a scăzut cu 14%, la aceeași grupă de vârstă.
În România, nu există în prezent un program național de screening pentru cancerul la sân. În momentul de față, există numai câteva spitale, organizații de pacienți sau organizații non-profit care au lansat campanii de screening locale. Probabil, nu este deloc surprinzător faptul că România ocupă penultimul loc în Europa în ceea ce privește procentul femeilor care și-au făcut o mamografie, de-a lungul vieții. România se clasează după Grecia și Slovacia, celelalte două țări care încă nu beneficiază de un program național de screening.
Un alt motiv care contribuie la rata mai mică de supraviețuire din România este lipsa unei educații formale de sănătate în școli și la nivelul publicului larg. Deși femeile cu studii superioare sunt mai bine informate în legătură cu problemele de sănătate, comparativ cu cele fără studii superioare, multe dintre femeile cu studii superioare continuă să nu își facă teste periodice. Fără îndoială, costul testelor de screening reprezintă o cauză pentru această situație, date fiind limitările serviciilor medicale gratuite, iar pentru femeile din România nu sunt întotdeauna disponibile screening-uri gratuite.
Aceste provocări impun o atenție imediată din partea factorilor de decizie din România și Europa, ele trebuind să fie abordate în beneficiul pacientelor cu cancer mamar și al societății, în general. De curând, Guvernul României s-a angajat să dezvolte Programul național de screening pentru cancer la sân, care va fi implementat treptat, începând cu anul 2018, dintr-o inițiativă-pilot finanțată printr-o subvenție UE în valoare de 21 de milioane de euro. Aceasta este o primă dovadă palpabilă a modului în care autoritățile naționale și cele europene pot conlucra în beneficiul sănătății publice.
Din dorința de a sensibiliza opinia publică cu privire la problema cancerului la sân și la inegalitățile existente la nivel european, m-am alăturat recent colegilor mei din Parlamentul European, Dna Lieve Wierinck (ALDE) și Dna Elena Gentile (S & D), într-o campanie desfășurată la nivel european privind transformarea managementului cancerului la sân. Ca parte a acestei inițiative, a fost lansat în luna martie un „Apel pentru schimbare privind transformarea împreună a cancerului de sân”, susținut de o serie de organizații de pacienți, de societăți medicale și de companii dedicate profund îmbunătățirii vieții persoanelor care suferă de această boală.
Apelul pentru schimbare solicită instituțiilor UE, autorităților din statele membre UE și părților interesate din domeniul medical să investească mai mult în prevenirea, tratamentul și îngrijirea cancerului la sân. El prezintă nouă recomandări de politică care pot face o diferență majoră în ceea ce privește îngrijirea cancerului mamar în Europa.
Sper că această inițiativă importantă, completată de activitatea societății civile, va putea sprijini efortul de combatere a incompatibilităților și discrepanțelor din întreaga Europă în ceea ce privește furnizarea de servicii de îngrijire în cancerul mamar și intensificarea screening-ului în țări precum România, care au rate de supraviețuire situate sub media europeană. UE va reuși în lupta împotriva cancerului de sân numai în cazul în care toate țările membre vor cunoaște o îmbunătățire consecventă și continuă a ratei de supraviețuire și a calității vieții pacientelor cu cancer mamar.
