Depistarea precoce a cancerului ovarian în România trebuie să se bazeze pe diagnostic rapid, evaluarea riscului genetic și informarea corectă a populației, în condițiile în care nu există în prezent un program eficient de screening pentru această boală, a declarat dr. Simona Pârvu, director general Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), în cadrul unei mese rotunde organizată de Ambasada SUA în România și Revista Politici de Sănătate.

Potrivit acesteia, dovezile științifice disponibile în prezent nu susțin introducerea unui program de screening pentru cancerul ovarian, iar boala nu poate fi prevenită în mod direct prin măsuri simple de sănătate publică. În aceste condiții, strategiile trebuie adaptate realității sistemului medical din România.

„În primul rând este nevoie de consolidarea depistării precoce prin reducerea timpului dintre apariția simptomelor persistente și diagnosticul de specialitate”, a explicat dr. Simona Pârvu. Ea a subliniat că este importantă standardizarea investigațiilor inițiale în medicina de familie și ginecologie, precum și trimiterea rapidă a pacientelor către centre specializate în oncologie ginecologică.

Un alt element esențial este identificarea persoanelor cu risc genetic crescut. „Cea mai eficientă formă de depistare pentru cancerul ovarian este identificarea și managementul persoanelor cu risc”, a arătat directorul general al INSP, menționând că în aceste cazuri sunt importante consilierea genetică și testarea, atunci când este indicată.

În același timp, comunicarea publică trebuie să evite mesaje simplificate sau înșelătoare, precum ideea că o ecografie anuală ar putea garanta depistarea bolii. În schimb, informarea ar trebui să se concentreze pe recunoașterea simptomelor persistente, pe momentul în care pacientele trebuie să se prezinte la medic și pe importanța istoricului familial.

Dr. Simona Pârvu a precizat că testarea genetică în masă nu reprezintă o soluție generală pentru această problemă, deoarece rezultatele pozitive nu sunt întotdeauna urmate de opțiuni clare de tratament sau prevenție.

În ceea ce privește politicile publice, reprezentanta INSP a arătat că România dezvoltă în prezent un Registru Național de Cancer, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care ar urma să fie finalizat în luna mai și să furnizeze date esențiale pentru monitorizarea și planificarea intervențiilor în domeniu.

De asemenea, institutul este implicat în programe europene de cooperare și schimb de bune practici între statele membre ale Uniunea Europeană, menite să îmbunătățească standardele de calitate ale serviciilor de prevenție și diagnostic oncologic.

Pe partea de prevenție, INSP promovează măsuri incluse în Codul European împotriva Cancerului, precum renunțarea la fumat, adoptarea unei alimentații sănătoase, menținerea unei greutăți corporale normale și activitatea fizică regulată. Deși aceste măsuri nu vizează exclusiv cancerul ovarian, ele contribuie la reducerea riscului general de cancer. Totuși, dezvoltarea politicilor de prevenție și sănătate publică este îngreunată de mai multe probleme structurale, printre care deficitul de personal medical specializat și lipsa finanțării constante pentru programele de prevenție.

„Efectele investițiilor în prevenție și sănătate publică nu apar imediat, ci după trei, patru sau chiar cinci ani”, a explicat dr. Simona Pârvu, subliniind că situația actuală reflectă și lipsa de investiții din anii anteriori. Directorul general al INSP a dat asigurări că instituția va continua să participe activ la dezvoltarea politicilor și programelor de sănătate publică dedicate prevenirii și diagnosticării precoce a cancerului.