Politici de Sanatate

Dr. Ion Luchian: Toţi oamenii vor să aibă sănătate, dar adesea fac totul contra ei

03 decembrie
13:38 2013
Dr. Ion Luchian: Toţi oamenii vor să aibă sănătate, dar adesea fac totul contra ei

 Dr. Ion Luchian, de profesie medic urolog, dar şi un politician de cursă lungă în corabia PNL, a preluat în 2012 mandatul de preşedinte al Comisiei de sănătate publică din Senat. De remarcat, într-o perioadă marcată de schimbări majore în sistemul de sănătate. O provocare căreia îi face faţă cu diplomaţie, dar şi cu tenacitate, alături de colegii din Comisia de sănătate publică a Senatului. Implementarea noilor măsuri de reformă şi schimbarea la faţă a sistemului de sănătate românesc constituie miza majoră a acestui mandat. Despre viziunea senatorului Ion Luchian asupra sistemului sanitar, dar şi despre cea a medicului şi a managerului, într-un interviu acordat în exclusivitate.

 Interviu realizat de dr. Cornelia Scărlătescu

Stimate domnule Ion Luchian, sunteţi o persoană cu o experienţă medicală bogată, de management şi politică. Aţi fost ales senator la alegerile parlamentare din 9 decembrie, candidând sub sigla USL, din partea PNL şi aţi fost desemnat preşedinte al Comisiei permanente pentru sănătate publică în 20 decembrie 2012. Care au fost etapele şi provocările cele mai importante în cariera Dvs. profesională?

Mi-am început cariera medicală în 1987, ca medic urolog, la Spitalul Judeţean Ploieşti, unde am avut oportunitatea acumulării unei bogate experienţe profesionale în domeniul sanitar. Sunt membru atât al Asociaţiei Române de Urologie (ARU), cât şi al Asociaţiei Europene de Urologie (EAU).

Ca manager, perioada cea mai reprezentativă şi, totodată, plină de provocări a constituit-o implicarea mea directă în organizarea şi conducerea serviciilor de sănătate, în calitate de director al DSP Prahova între 1997 şi 2000.

Pe plan politic, activez în PNL din 1999, am fost preşedintele PNL Prahova în perioada 2001-2003, vicepreşedinte PNL Prahova din 2003 şi, din 2012, membru în Biroul Politic Naţional al PNL.

În calitate de deputat PNL de Prahova (2000-2008), de membru secretar al Comisiei de sănătate din Camera Deputaţilor, iar din 2012 de senator PNL şi de preşedinte al Comisiei de sănătate publică din Senat, am avut peste 40 de propuneri legislative şi nenumărate interpelări şi declaraţii, iar în actualul mandat, 11 propuneri legislative şi numeroase interpelări şi declaraţii. Poziţia actuală mă onorează, dar, în acelaşi timp, mă şi obligă la mult mai multă responsabilitate şi vigilenţă în domeniul politicilor de sănătate promovate în România.

Al doilea obiectiv este implementarea conceptului de sănătate, aşa cum este definit de OMS, ca o stare de bine fizică, stare de bine psihică şi stare de bine socială, nu doar absenţa bolii. Am iniţiat în acest sens 11 propuneri legislative prin care doresc îmbunătăţirea sistemului de sănătate românesc prin creşterea veniturilor alocate acestui sistem şi realizarea unui sistem de sănătate eficient, modern, competitiv cu alte sisteme europene, în centrul căruia să se afle pacientul cu nevoile sale.

  Care este opinia Dvs. în privinţa stării de sănătate actuale a românilor?

Din punct de vedere medical, principalele cauze de deces în România sunt bolile aparatului cardiovascular, urmate de afecţiunile tumorale, bolile digestive, traumatisme, otrăviri şi boli ale aparatului respirator. Recrudescenţa tuberculozei pulmonare, a bolilor cu transmitere sexuală şi indicatorii de mortalitate infantilă şi maternală plasează România, în ceea ce priveşte sistemul de sănătate, pe ultimele locuri din Uniunea Europeană.

Desigur, vârsta, sexul şi moştenirea genetică sunt consideraţi factori de bază în producerea anumitor boli, dar asupra cărora indivizii au un rol scăzut.

Există însă şi factori care influenţează starea de sănătate într-un mod categoric şi asupra cărora putem interveni. Aceştia includ educaţia, condiţiile de viaţă, tipul şi condiţiile de muncă şi o serie de factori comportamentali: fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri, obiceiurile alimentare şi sedentarismul.

Starea de sănătate nu depinde, prin urmare, doar de serviciile medicale, ci şi de o multitudine de alţi factori, iar pentru a o menţine este nevoie de un efort comun al unor indivizi, grupuri, instituţii publice sau private. Un proverb latin spune: “Toţi oamenii vor să aibă sănătate, dar adesea fac totul contra ei”.

Puteţi să ne oferiţi un exemplu relevant din activitatea comisiei conduse de Dumneavoastră privind măsurile de prevenţie în domeniul sănătăţii populaţiei?

Un exemplu pe care aş dori să îl aduc în discuţie este fumatul.

Pentru a veni în întâmpinarea acestei probleme grave împreună cu colegii mei din Comisia de sănătate publică, la începutul acestui an am dezbătut şi susţinut mult-discutata propunere de directivă a Parlamentului European în ceea ce priveşte fabricarea, prezentarea şi vânzarea tutunului şi produselor aferente. Această propunere vizează un nivel înalt de protecţie a sănătăţii publice pentru cetăţenii europeni şi descurajarea debutului fumatului, în special la tineri, având în vedere faptul că 70% din fumători încep să fumeze înaintea vârstei de 18 ani.

 Care ar fi, în opinia Dumneavoastră, primele trei priorităţi în reformarea sistemului de sănătate din România şi cum apreciaţi activitatea din acest an a guvernului în privinţa acţiunilor menite să eficientizeze sistemul de îngrijiri medicale în România?

Consider că în centrul serviciilor medicale trebuie să se afle pacientul şi nevoile sale. Aceasta trebuie să fie premisa reformării sistemului sanitar în România. În al doilea rând, o atenţie prioritară trebuie acordată creşterii resurselor alocate sistemului sanitar, ceea ce va permite dezvoltarea resurselor atribuite prevenţiei, deoarece, cum ştim, este mai ieftin să previi o boală decât să o tratezi. Şi nu în ultimul rând, România trebuie să devină o ţară competitivă în domeniul sistemelor de îngrijire medicală. Aceasta este o condiţie nu numai pentru a păstra pacienţii în ţară, dar şi pentru a atrage pacienţi din toate ţările Uniunii Europene, şi nu numai.

 Piaţa farmaceutică din România a avut o dezvoltare continuă în ultimii ani, deşi au fost multe probleme semnalate de producătorii şi distribuitorii de medicamente. Cum apreciaţi dezvoltarea acestei pieţe şi ce măsuri de reglementare consideraţi că se impun?

Piaţa farmaceutică românească s-a situat în anul 2012 la 2,63 miliarde de euro, în creştere cu 3,1% faţă de 2011, conform unui studiu realizat de CEGEDIM România, care estimează pentru 2013 o posibilă scădere a valorii în monedă europeană. Dificultăţile de piaţă au afectat şi companiile puternice, problema cea mai importantă rămânând….

Pentru articolul integral vă invităm să citiți ediția tipărită din luna noiembrie a revistei Politici de Sănătate!

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: