Administrarea de plasmă convalescentă în formele severe de COVID-19 reprezintă o șansă pentru bolnavi, cel puțin așa arată multe dintre studiile efectuate până acum. Multe țări și-au îmbunătățit semnificativ capacitatea de recoltare, procesare a plasmei de la persoanele infectate și au derulat campanii de informare asupra importanței donării în rândul publicului larg. Cum s-a derulat această activitate de campanie de donare de plasmă convalescentă în România și, mai ales, cum poate fi îmbunătățită, ne spune Florin Hozoc, reprezentantul companiei care a donat statului mai multe echipamente de plasmafereză.
În ultimele luni, subiectul donării de plasmă convalescentă a fost unul fierbinte. Între controverse și certitudini, ce spun studiile? Care este eficiența plasmei convalescente în cazurile COVID-19?
Cel mai recent studiu este cel realizat de Huston Methodist Hospital din Statele Unite, publicat pe 3 noiembrie 2020 de prestigioasa revista The American Journal of Pathology. Acest studiu retrospectiv este realizat pe un număr de 935 de pacienți, din care 341 au primit plasmă convalescentă, iar 594 de pacienți au primit alte tratamente. Rezultatele arată o reducere semnificativă a mortalității în rândul pacienților care au primit tratament cu plasmă, față de pacienții din grupul de control (care au primit alte tratamente). Astfel, mortalitatea în rândul pacienților transfuzați cu plasmă convalescentă a fost de 6,2% față de o mortalitate de 12,4%, înregistrată în rândul pacienților din grupul de control. Mai mult, la pacienții care au primit plasma convalescentă la 40-48 de ore de la internarea cu stare severă, mortalitatea a fost de doar 4%.
Aceste date sunt foarte încurajatoare, pentru că ele sugerează o reducere a mortalității cu 50% până la 60%. Însă este nevoie să avem mai multe studii clinice randomizate, care să confirme aceste date.
Trebuie amintit că toate studiile publicate în ultimele luni arată în mod clar că beneficiile acestei terapii depind foarte mult de momentul administrării, respectiv plasma trebuie administrată cât mai devreme la pacienții cu forme severe de COVID-19, dar mai ales depind de concentrația de anticorpi neutralizanți din plasma donată de cei vindecați.
Tocmai de aceea, de exemplu, studiul realizat de medicii indieni, care a fost publicat recent de British Medical Journal, este criticat de mulți specialiști, tocmai pentru că peste 60% din plasma administrată a avut un titru de anticorpi neutralizanți extrem de mic (sub 1:80) și tocmai de aceea rezultatele nu au fost relevante.
Registrul donatorilor de plasmă convalescentă
Cum putem îmbunătăți donarea de plasmă convalescentă în România? Cum pot fi românii (și medicii) convinși că pot (și este indicat) să doneze?
În primul rând, românii trebuie informați de autorități cu privire la importanța donării de plasmă. Iar aici avem modele de bune practici, care sunt descrise chiar în Ghidul european pentru colectarea de plasmă convalescentă. Astfel, fiecare persoană diagnosticată cu noul coronavirus este înregistrată într-un portal oficial, care centralizează toate aceste date, iar în ziua 30 de la diagnosticare respectiva persoană ar trebui să primească un SMS prin care să fie informată că plasma sa conține anticorpi ce pot salva pacienții cu forme severe. De asemenea, ar trebui să i se trimită un link pe care să poată intra ca să se programeze pentru donare la cel mai apropiat centru de transfuzie. Noi am realizat deja acest portal (Registrul donatorilor de plasmă convalescentă) și l-am oferit gratuit încă din luna aprilie, doar că Ministerul Sănătății nu l-a folosit niciodată, până acum. Este exact modelul de succes din SUA, Marea Britanie, Germania, Austria, Cehia, Polonia etc. De asemenea, împreună cu Institutul Național de Hematologie Transfuzională, am inițiat o campanie de informare în toate spitalele care tratează pacienți COVID. Astfel, pacienții sunt informați prin afișe plasate în saloane și pe holuri, dar și prin pliante care sunt atașate la documentele medicale, astfel încât fiecare posibil donator să primească toate informațiile necesare, pentru a înțelege importanța donării și pentru a se prezenta la centrul de transfuzie, imediat după ce trec cele 28-30 de zile de la testul PCR pozitiv.
Cum poate fi impulsionată activitatea centrelor de colectare?
Cea mai importantă condiție este ca toate centrele de colectare să fie dotate cu echipamente de plasmafereză, care fac donarea de plasmă mult mai eficientă. Astfel, în loc să colectăm o singură doză la două luni, de la fiecare donator, cu ajutorul echipamentelor de plasmafereză putem colecta câte trei doze de plasmă la fiecare donare, iar fiecare donator poate efectua până la cinci proceduri în decurs de două luni. Pentru că procedura de plasmafereză este extrem de sigură, donatorul poate repeta procedura la fiecare două săptămâni, fără să fie pusă în pericol sănătatea lui. Nici măcar nu „pierde imunitatea”, așa cum se tem unii dintre cei vindecați. În această perioadă, concentrația de anticorpi rămâne crescută, chiar dacă donează plasmă la fiecare două săptămâni.
Pe de altă parte, este foarte important ca Ministerul Sănătății să înțeleagă că au nevoie de personal suplimentar centrele de transfuzie, pentru că de foarte mult timp funcționează cu un deficit foarte mare de personal, chiar și de peste 40%, în unele dintre centre. Tocmai lipsa de personal determină ca unele centre de transfuzie să aibă performanțe mai slabe, atât în colectarea de plasmă convalescentă, cât și de sânge pentru transfuzie.
Fonduri europene nerambursabile
Uniunea Europeană asigură cu prioritate fonduri pentru dezvoltarea capacității de colectare, testare, procesare și depozitare a plasmei sangvine. Cum poate România accesa aceste fonduri/ce sume sunt implicate?
Uniunea Europeană a anunțat încă din luna aprilie a acestui an că susține colectarea de plasmă convalescentă, astfel că începând cu luna iulie a acordat fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea capacității de colectare, testare, procesare, depozitare și distribuție a plasmei. Din păcate, România a ratat primele finanțări, dar, conform informațiilor recente, a reușit să depună în septembrie un proiect mic, deja aprobat de Comisia Europeană, prin care va fi finanțată din fonduri nerambursabile achiziția a doar cinci echipamente de plasmafereză, precum și achiziția de consumabile pentru colectarea, testarea, procesarea de plasmă.
Dincolo de acest proiect foarte mic, cei care conduc sistemul de transfuzie din România trebuie să înțeleagă că este urgentă modernizarea amplă a centrelor de transfuzie, pentru a ne conforma cerințelor obligatorii de securitate și calitate transfuzională, respectând astfel, în sfârșit, reglementările europene.
Având în vedere că, în această perioadă, Uniunea Europeană a alocat fonduri nerambursabile considerabile pentru modernizarea centrelor de transfuzie, România ar trebui să depună urgent un proiect de modernizare a întregului sistem. Orice întârziere pune în pericol sănătatea publică.
Nu în ultimul rând, România trebuie să se alinieze la cele mai bune practici europene, respectiv modelul celor patru țări europene care reușesc să-și asigure consumul intern de sânge și componente sangvine, respectiv consumul intern de medicamente derivate din plasmă. Acestea sunt Austria, Cehia, Germania și Ungaria, unde coexistă sistemul de stat alături de centre de colectare de plasmă deschise de organizații neguvernamentale sau companii private autorizate.
de Valentina Grigore
