«În calitate de comisar pentru Sănătate, m-am angajat la respectarea principiilor care pun în centrul atenției pacientul, consacrate în Tratatul UE și în Carta drepturilor fundamentale: un nivel ridicat de protecție a sănătății pentru toți, dreptul de a beneficia de tratament medical, precum și accesul la asistență medicală, indiferent de mijloacele financiare disponibile», declara Tonio Borg, politicianul maltez care, din 2012, deține mandatul de Comisar European al Sănătății. Dacă şi-a urmărit obiectivele şi ce recomandări are pentru România aflați dintr-un interviu în exclusivitate, de la Bruxelles.
Pe data de 26 februarie, Parlamentul European a adoptat propunerea Comisiei Europene pentru cel de-al treilea program multianual de acţiune în domeniul Sănătăţii 2014 – 2020. În ce constă, mai exact, impactul acestuia asupra unor ţări precum România?
Programul multianual de acţiune în domeniul Sănătăţii reprezintă un instrument financiar menit să ajute statele membre să coopereze şi să-şi atingă împreună adevăratul potenţial, mult mai eficient decât dacă ar fi acţionat pe cont propriu. Toate ţările membre UE trebuie să descopere echilibrul perfect dintre a oferi acces universal la servicii medicale de calitate şi respectarea constrângerilor bugetare. În acest context, ele au mult mai mult de câştigat în urma acţionării sub egida acestui program, prin facilitarea schimbului de cunoştinţe şi bune practici, generând astfel creşterea potenţialului fiecăreia dintre ele de a găsi soluţii inovative în domeniul sanitar şi de a facilita promovarea prevenţiei.
Noul program de acţiune în domeniul Sănătăţii prevede stimulente bugetare specifice pentru cooperarea cu ţările care au un procent scăzut din PIB alocat Sănătăţii, astfel încât să putem reduce inegalităţile din Sănătate.
Acest program multianual va contribui la promovarea Sănătăţii şi a mijloacelor de prevenţie a bolilor, la o mai bună protectie a cetăţenilor în privința urgenţelor medicale prin răspunsuri coordonate la nivel european, va stimula sistemele inovative, eficiente şi sustenabile şi va creşte accesul oamenilor la expertiză medicală pentru afecțiuni medicale specifice.
Sănătatea este o prerogativă a statelor membre. Programul de acţiune în domeniul Sănătăţii îşi propune să sprijine acţiunile întreprinse de acestea. România a participat până acum la o serie de acţiuni susținute de Programul multianual 2008 – 2013. Amintim, printre altele, acţiunile ce au vizat HIV/SIDA, tuberculoza, Evaluarea Tehnologiilor Medicale şi farmacovigilenţa.
Comisia conduce în acest moment o evaluare pentru a observa dacă măsurile, aduse la cunoştinţa Comisiei de către statele membre privind transpunerea Directivei 2011/24/UE, sunt complet și corect implementate. Unde nu este cazul, Comisia va face recurs la procedurile din Tratat pentru eşecul transpunerii legislaţiei UE.
Implementarea Directivei europene privind drepturile pacienţilor la îngrijire medicală transfrontalieră, în România, a stârnit numeroase controverse, una dintre ele fiind legată de formularul pentru reţete medicale, care include o nouă secţiune în care medicul va fi obligat să-şi justifice alegerea medicamentelor prescrise. Cadrele medicale reclamă că această măsură le îngrădeşte libertatea profesională şi afectează atât medicii, cât şi pacienţii, inclusiv la capitolul bugetului pentru medicamente. Ce soluţii au găsit celelalte state membre UE în rezolvarea acestei probleme?
Sunt câteva aspecte pe care ar trebui să le luăm în considerare:
Implementarea directivei privind prescrierile de medicamente prevede o listă minimă de elemente care trebuie să fie prezente pe reţetele luate de pacient atunci când călătoreşte dintr-un stat membru UE în altul, astfel încât să îi fie recunoscut tratamentul peste graniţe. Aceste reguli se aplică doar în acele cazuri când pacientul doreşte să folosească reţeta într-un alt stat membru. De aceea, statele membre nu sunt obligate să implementeze lista nonexhaustivă de elemente pentru prescripții, pe care o utilizează în țara de origine.
Studiile indică faptul că folosirea denumirii specifice unui anumit brand ar putea împiedica achiziționarea produselor medicinale în străinătate din cauza varietăţii foarte mari de mărci de produse oferite în UE.
Acest lucru ar avea un impact negativ asupra pacientului atunci când călătoreşte în străinătate, atât din punct de vedere financiar (pacientul ar trebui să vadă un medic din statul-gazdă, pentru a obţine o nouă reteţă), cât şi în ceea ce priveşte posibilele efecte negative asupra sănătăţii (tratamentul poate fi întârziat). Folosind denumirile generice ale medicamentelor, în majoritatea cazurilor s-a dovedit a fi cea mai sensibilă opțiune pentru reţetele transfrontaliere.
Ce recomandări aţi face României astfel încât Sistemul de Sănătate să fie unul sustenabil şi cost-eficient, dar şi în ceea ce priveşte rata de absorbţie a fondurilor europene structurale şi de investiţii?
Comisia Europeană este la curent cu faptul că nivelul cheltuielilor publice destinate sistemului sanitar din România este, comparativ, scăzut. Ceea ce contează cel mai mult însă este modul în care bugetul este cheltuit şi eficienţa Sistemului de Sănătate. Noi sprijinim reforma în sistemul de îngrijiri medicale din România printr-un Program de Asistență pentru balanța de plăți . Reformele constituie o prioritate a Memorandumului de Înţelegere care stă la baza programului mai sus numit.
Câteva dintre elementele-cheie sunt:
- strategie de sănătate comprehensivă, dezvoltată și publicată în decembrie 2013
- Restructurarea sectorului spitalicesc
- Promovarea îngrijirilor medicale în ambulatoriu
- Dezvoltarea unor noi pachete de beneficii
- Dezvoltarea sistemelor eHealth.
Memorandumul include, de asemenea, măsuri prin care să fie îmbunătăţită capacitatea administrativă a României, care ar trebui să contribuie la creșterea ratei de absorbţie a fondurilor structurale şi de investiţii. Pentru noua perioadă de finanţare 2014 – 2020 şi potrivit priorităţilor agreate cu România, fondurile europene ar putea contribui la susținerea reformelor în Sănătate.
Ce ar trebui să facă statele membre – şi, în particular, România –, astfel încât să asigure acces echitabil la îngrijiri medicale de calitate şi la tratamente inovative?
Comisia Europeană sprijină statele membre prin acţiuni specifice, ce vizează, de exemplu, Evaluarea Tehnologiilor Medicale (HTA), eHealth şi Parteneriatul European pentru Inovare privind îmbătrânirea sănătoasă și activă.
Încurajez România să participe activ la aceste acţiuni. Pe scurt:
Am dezvoltat o reţea voluntară de HTA, în Europa, prin care ne-am propus să sprijinim schimbul de cunoştinţe şi bune practici în domeniu, între ţări, pentru o mai bună gestionare a resurselor.
Parteneriatul permite statelor membre şi stakeholderilor să evite acţiunile duble, să profite de experienţele partenerilor, să creeze parteneriate pentru a promova inovaţiile şi să lucreze organizat pentru dezvoltarea de ghiduri pentru sprijinirea inovaţiilor în propriile ţări.
Ce fel de decizii politice consideraţi că ar trebui să fie luate atât la nivel european, cât şi la nivel naţional, pentru a reduce inegalităţile existente privind accesul la îngrijiri medicale?
În România, rata persoanelor cu risc de sărăcie sau de excluziune socială este ridicată, depăşind media UE: 41,7%, comparativ cu 24.8%, în 2012.
România este şi una dintre ţările cu un procent mare de populaţie de etnie romă. Studiile arată că sănătatea acesteia, în medie, este mult mai scăzută în raport cu populaţia României, în general.
Comisia Europeană se adresează inegalităţilor din Sănătate prin reglementările prevăzute în comunicarea Comisiei numită “Solidaritate în domeniul Sănătăţii: reducerea inegalităţilor în UE”.
Recomandăm României să se folosească de Programul multianual de acţiune în domeniul Sănătăţii 2014 – 2020 şi de fondurile structurale europene puse la dispoziţie statelor membre pentru a reduce inegalităţile ce apar în rândul populaţiei în ceea ce priveşte Sănătatea.
Ce va aduce nou pentru pacienţii europeni noua legislaţie privind studiile clinice?
Noul regulament îşi propune să asigure protecţia pacienţilor şi să promoveze şi să faciliteze cercetarea clinică şi inovaţia terapeutică în Europa.
Studiile clinice reprezintă cheia pentru dezvoltarea de noi medicamente, pentru îmbunătăţirea, compararea şi rafinarea tratamentelor deja existente. Adeseori, aceste studii sunt singura speranţă pentru pacienţii suferinzi de boli rare, iar atunci când acestea sunt realizate în condiţii adecvate de autorizare, s-a demonstrat că pot avea un impact pozitiv asupra pacienţilor. Acest lucru arată cât de important este să ai un cadru bine reglementat care să sprijine şi să promoveze cercetările inovative.
Prin noul regulament privind studiile clinice, ne-am propus să restabilim competitivitatea la nivelul UE în domeniul cercetării clinice, precum şi promovarea dezvoltării de noi tratamente şi medicamente.
Studiile clinice multinaţionale vor fi mai uşor de realizat, în Europa, datorită:
• unei Proceduri de autorizare simplificată care să permită o evaluare rapidă şi completă de către toate statele membre, ceea ce va conduce în cele din urmă la un rezultat unic privind evaluarea clinică;
• unor proceduri de raportare simplificate, astfel încât cercetătorii să nu mai trimită informaţii extinse, identice pentru diferite studii clinice, separat către diferite instituţii şi state membre;
• Comisia va putea efectua controale în statele membre UE şi în ţările terţe pentru a se asigura că regulile sunt într-adevăr supervizate şi respectate.
Pacienţii vor avea beneficii majore ca urmare a implementării acestor proceduri simplificate, care vor facilita dezvoltarea de noi medicamente şi vor îmbunătăţi tratamentele existente.
Sistemele eHealth pot ajuta statele membre să îmbunătăţească accesul populaţiei la asistenţă medicală de calitate şi să contribuie la eficientizarea sectorului sanitar. Am dezvoltat o reţea voluntară de autorităţi naţionale pe problematica eHealth. Aceasta se ocupă de elaborarea ghidurilor de specialitate. Reţelele de referinţă europene, bazate pe participare voluntară, pot, de asemenea, îmbunătăţi accesul la diagnostic şi furnizarea de servicii medicale de calitate pentru toţi pacienţii ale căror condiţii necesită o concentrare de resurse particulară şi expertiză, de exemplu, în cazul bolilor rare.
În cele din urmă, Parteneriatul European pentru Inovare privind îmbătrânirea activă și sănătoasă oferă o platformă prin care poate fi împărtăşit şi ridicat nivelul de conştientizare privind soluţiile inovative implementate în Europa, în domeniul sistemului sanitar, pentru persoanele în etate. Soluţiile de monitorizare de la distanţă sunt dezvoltate în mai multe contexte în Europa, permiţând accesul la servicii de sănătate prin dispozitive ICT, depăşind astfel barierele geografice şi sprijinind persoanele în vârstă care au frecvent dificultăţi de mişcare.
Interviu realizat de dr. Cornelia Scărlătescu
