Pentru milioanele de oameni care trăiesc cu diabet, la nivel global, fiecare zi este o provocare continuă. Fie că sunt acasă, la serviciu sau la școală, trebuie să fie mereu atenți și să depună eforturi suplimentare pentru a gestiona această boală. Diabetul impune o responsabilitate constantă, necesită organizare și grijă deosebită pentru sănătate.

Tot ce înseamnă viața de zi cu zi, chiar și cele mai simple activități, devine mai complicat și necesită luarea multor decizii suplimentare. Pe lângă toate acestea, diabetul poate aduce cu sine stigmatizare și discriminare, afectând nu doar fizic, ci și psihic persoanele care suferă de această boală. Accesul la tratamentele și la îngrijirea corespunzătoare este extrem de important pentru persoanele cu diabet, deoarece, în lipsa acestora, complicațiile pot deveni devastatoare și se poate ajunge chiar la deces. Cu toate acestea, îngrijirea persoanelor cu diabet rămâne adesea centrată doar pe controlul glicemiei, neglijând impactul mai larg asupra bunăstării fizice, mintale și economice.

Ziua Mondială a Diabetului, marcată în fiecare an pe 14 noiembrie, reprezintă o ocazie bună pentru a pune accentul pe bunăstarea persoanelor cu diabet.

Europa – continentul cu cele mai multe persoane care suferă de diabet

Conform Federației Internaționale de Diabet (IDF), o organizație-umbrelă ce reunește peste 240 de asociații naționale de diabet din 160 de țări, aproximativ 537 de milioane de adulți (cu vârste între 20 și 79 de ani) trăiau cu diabet la nivel mondial în 2021.

Se estimează că acest număr va crește la 783 de milioane până în 2045. În plus, 541 de milioane de adulți prezintă un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2. În Uniunea Europeană se estimează că peste 33 de milioane de persoane suferă de diabet (fără a include cazurile nediagnosticate – se estimează că peste 21,9 milioane nu sunt diagnosticate).¹

România – între progrese de diagnosticare și tratament și creștere accelerată a cazurilor

În ultimii 5 ani, România a înregistrat progrese importante în ceea ce privește politica publică destinată persoanelor cu diabet, iar o contribuție semnificativă la acestea a avut-o și Forumul Român de Diabet. Fondat în 2019, Forumul Român de Diabet este prima platformă de colaborare care reunește asociații de pacienți, autorități din mai multe domenii, societăți medicale și reprezentanți ai producătorilor de medicamente. Proiectul se desfășoară într-un cadru de parteneriate între Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, asociații de pacienți și Grupul de Lucru Diabet al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Inițiativa se alătură celei similare create la nivelul Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA) și Forumului European de Diabet (EDF).

Chiar și cu aceste progrese, diabetul continuă să fie o problemă majoră de sănătate publică, iar eforturile de prevenție și educare trebuie consolidate. Conform datelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) din 2023, peste 1.229.000 de persoane din România au beneficiat de medicamente și materiale sanitare prin Programul Național de Diabet Zaharat, reflectând o creștere a numărului de pacienți diagnosticați și aflați în tratament cu aproape 37% în ultimii 5 ani (de la 899.339 în 2019, la 1.229.000 în 2023).

În plus, în cadrul unui proiect-pilot de evaluare a riscului de diabet de tip 2 derulat în farmacii de către Forumul Român de Diabet în 2023, 22% dintre cei peste 10.000 de participanți au fost identificați cu risc mare sau foarte mare de a dezvolta diabet în următorii 10 ani, ceea ce atrage după sine atât povara bolii la nivel individual, cât și o presiune crescută asupra sistemului de sănătate, mai ales în condițiile în care România alocă doar 1% din bugetul sănătății pentru prevenție, a doua cea mai scăzută pondere din Uniunea Europeană.

În ceea ce privește raportarea la media europeană, conform statisticilor, lucrurile stau ceva mai bine în România – 1 din 12 adulți având diabet, față de 1 din 11 adulți la nivel european. În România se estimează însă că una din două persoane nu știe că are diabet, ceea ce poate reprezenta o cauză obiectivă a cifrelor de mai sus, în România, diagnosticarea precoce a diabetului rămânând în continuare o problemă serioasă.

Provocările pentru persoanele cu diabet zaharat: diagnosticarea târzie și costurile directe și indirecte

Una dintre cele mai mari probleme este diagnosticarea târzie a diabetului, ceea ce crește riscul de complicații severe pentru pacienți. „Este esențial să investim mai mult în prevenție și diagnosticare precoce, deoarece majoritatea cazurilor de diabet din România, adică 83,9%, reprezintă diabet zaharat de tip 2, conform Barometrului datelor privind diabetul zaharat în România din septembrie 2023, adică o afecțiune care poate fi prevenită sau gestionată mult mai eficient atunci când este depistată la timp. Diabetul zaharat este o boală cronică ce poate afecta diferite organe, iar complicațiile sale sunt adesea tăcute până în faze avansate ale bolii, când gestionarea devine mult mai dificilă. Vizitele regulate la medic sunt cruciale în astfel de situații. Prin investiții mai mari în prevenție și diagnostic precoce putem reduce atât povara financiară asupra sistemului de sănătate, cât și complicațiile majore pentru pacienți, îmbunătățind astfel calitatea vieții acestora”, afirmă prof. univ. dr. Bogdan Timar, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.

Accesul la tratamente inovatoare și la tehnologii moderne de monitorizare este, de asemenea, limitat, în special în zonele rurale, unde disparitățile regionale creează un acces inegal la îngrijire specializată, chiar dacă în ultimii ani, serviciile de telemedicină au evoluat și pot atinge o populație mai numeroasă. De altfel, un studiu al Consiliului Concurenței publicat recent arată că în perioada 2020-2022, cele mai multe teleconsultații au fost întâlnite în specialitățile diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, unde circa una din cinci consultații a fost realizată la distanță.²

Unul dintre cele mai mari obstacole în prevenirea eficientă a diabetului este lipsa unor programe educaționale bine structurate care să vizeze prevenția. România se confruntă cu un deficit semnificativ în educarea publicului cu privire la riscurile diabetului, în special la diabetul zaharat de tip 2. „Campaniile de conștientizare sunt cruciale pentru a ajuta oamenii să înțeleagă importanța adoptării unui stil de viață sănătos și a monitorizării regulate a sănătății. Fără aceste inițiative, riscăm să vedem o creștere continuă a cazurilor, cu impact devastator asupra sănătății publice. În același timp, formarea continuă a medicilor, în mod special medicii de familie, prin care putem interveni direct pentru prevenție, precum și a specialiștilor în diabetologie este esențială. Noile tehnologii și tratamente pentru diabet evoluează constant, iar personalul medical trebuie să fie la curent cu aceste evoluții pentru a oferi cea mai bună îngrijire posibilă pacienților. Educația continuă în acest domeniu ar trebui să fie o prioritate națională. Pe lângă aceste provocări, trebuie să recunoaștem că politicile publice de prevenție sunt insuficient dezvoltate. Avem nevoie de măsuri concrete, de un cadru legislativ solid la nivel de implementare și de finanțare adecvată pentru programele de prevenție, astfel încât să reducem povara diabetului asupra sistemului de sănătate și să le oferim pacienților șansa la o viață mai bună”, evidențiază prof. univ. dr. Gabriela Roman, președinta Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.

Educație și prevenție – piloni ai bunăstării viitoare

Educarea pacienților despre gestionarea bolii, despre importanța unei alimentații sănătoase și despre monitorizarea corectă a glicemiei este esențială pentru a preveni complicațiile pe termen lung.

„Accesul la educație și suport psihologic este esențial pentru a asigura bunăstarea pacienților și posibilitatea de a trăi o viață normală. Educația nutrițională este o componentă crucială în gestionarea diabetului, având în vedere că peste trei sferturi dintre adulții români nu consumă cel puțin un fruct pe zi, iar o proporție similară nu include legumele în alimentația lor. De asemenea, doar 38% dintre români desfășoară săptămânal activități fizice moderate, cea mai mică pondere înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Pentru a îmbunătăți sănătatea populației, este vital să investim în educația pacienților și să le oferim instrumentele necesare pentru a-și gestiona afecțiunile. Pentru a combate eficient diabetul și alte afecțiuni cronice, avem nevoie de o abordare integrată, care să includă atât educația pacienților, cât și instruirea profesională a medicilor”, subliniază Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).

Angajamentul României în inițiativele europene, colaborările internaționale și cadrul legislativ

România se află în prezent printre puținele țări din Europa și din lume în care a fost adoptată o lege a prevenției diabetului zaharat, o inițiativă susținută și promovată și de Forumul Român de Diabet. Legea 249/2020 privind prevenția și depistarea precoce a diabetului zaharat reprezintă un pas important în abordarea diabetului zaharat în țara noastră, oferind un cadru legislativ pentru prevenirea și depistarea precoce a acestei afecțiuni.

„Cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, este esențial să subliniem importanța Legii 249/2020 privind prevenția și depistarea precoce a diabetului zaharat, care constituie un pas semnificativ în abordarea acestei afecțiuni. Legea prevede implementarea unui Plan Național de Prevenție a Diabetului, ce include măsuri eficiente pentru conștientizarea riscurilor și facilitarea accesului la screening. De asemenea, introducerea unui registru național pentru diabet și prediabet va permite monitorizarea evoluției stării de sănătate a pacienților, contribuind la optimizarea politicilor de sănătate. Totodată, implicarea autorităților locale este crucială, acestea fiind încurajate să dezvolte infrastructura necesară pentru promovarea unui stil de viață sănătos. Prin aceste măsuri, legea nu doar că îmbunătățește accesul la servicii de sănătate, ci și calitatea vieții persoanelor afectate de diabet, reducând riscul de complicații. Implementarea efectivă a acestei legislații va aduce beneficii reale, transformând modul în care comunitatea abordează diabetul zaharat și îmbunătățind sănătatea publică în ansamblu”, subliniază conf. univ. dr. Anca Pantea Stoian, vicepreşedinte al Asociaţiei Central-Europene pentru Diabet (CEDA) și membru Global Council EASD.

De asemenea, România continuă să se alăture inițiativelor Uniunii Europene, fiind parte a Blueprint for Action on Diabetes – un program care promovează prevenția, diagnosticarea precoce și accesul egal la îngrijire de calitate pentru toți cetățenii europeni.

„Pentru a reduce impactul diabetului, trebuie să integrăm noile tehnologii și să consolidăm colaborarea între autorități, ONG-uri și sectorul privat. Este esențial ca România să continue să investească în programele de prevenție, pentru a asigura diagnosticarea precoce și reducerea complicațiilor. Digitalizarea sistemului de sănătate, integrarea noilor tehnologii și colaborarea strânsă între toți actorii implicați, fie că este vorba de autorități, ONG-uri sau sectorul privat, sunt pașii necesari pentru a asigura un viitor mai bun pentru persoanele cu diabet”, afirmă Dan Zaharescu, director executiv ARPIM.

În ultimii 5 ani, au avut loc progrese semnificative în îmbunătățirea accesului la îngrijire și prevenție pentru persoanele afectate de diabet. Cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului 2024, Forumul Român de Diabet recunoaște aceste realizări și își reafirmă angajamentul de a construi un sistem de sănătate adaptat nevoilor pacienților. Implementarea unor politici publice eficiente, cum ar fi programele de screening gratuit pentru diabet în comunitățile vulnerabile, este esențială pentru depistarea timpurie a bolii.

De asemenea, Forumul consideră vitală menținerea unui dialog continuu între autorități, profesioniști din domeniul sănătății și pacienți, prin organizarea de întâlniri periodice și forumuri comunitare, pentru a aborda provocările legate de accesul la tratamente. O colaborare eficientă între aceste părți poate îmbunătăți sănătatea publică, având ca rezultat reducerea complicațiilor asociate diabetului și creșterea calității vieții pentru sute de mii de români.

De aceea, de 14 noiembrie, Forumul Român de Diabet își reafirmă angajamentul de a promova educația, prevenția și inovația, colaborând îndeaproape cu autoritățile și partenerii europeni pentru a contribui la un viitor mai bun pentru toate persoanele cu diabet din România. 7

Bogdan Guță

1  https://research-and-innovation.ec.europa.eu/research-area/health/diabetes_en

2 www.consiliulconcurentei.ro/studiu-privind-serviciile-medicale-furnizate-in-regim-de-telemedicina-ca-o-componenta-a-transformarii-digitale/