Interviu cu Valeriu Todiraşcu, senator Partidul Noua Republică,
membru al Comisiei pentru sănătate publică din Senat
de Raluca Boboc
Aţi înaintat o interpelare ministrului Sănătăţii, domnului Eugen Nicolăescu, privind setul de propuneri de majorare a finanţării sănătăţii prin aplicarea corectă a coplăţii. Descrieţi, vă rog, ce înseamnă din punctul dvs. de vedere o măsură corectă a coplăţii?
Coplata reprezintă o contribuție financiară suplimentară, percepută fiecărui pacient care apelează la serviciile publice de sănătate, reprezentând pentru pacient o centură de siguranță pentru diminuarea risipei din banii plătiți de acesta anterior, prin asigurările medicale, și care acum sunt gestionați deficitar, din cauza modului păgubos în care politicienii au legiferat și condus sănătatea, prin MS și CNAS.
Introducerea coplății, sub foma actuală, reprezintă o probă a incompetenței clasei politice și a managementului de vârf al sistemului sanitar. Este o formă fără fond, fără nicio finalitate. De fapt, coplata ar trebui să elimine serviciile medicale excesive şi pe cele fictive, pe de o parte, şi să elimine plăţile informale („ciubucul”), pe de altă parte. Nu în ultimul rând, ar trebui să reprezinte un venit în plus, obţinut legal, pentru cadrele medicale.
Se afirmă că sănătatea este subfinanţată, însă sunt mulţi cei care consideră că dacă ar creşte procentul de finanţare, tot nu s-ar schimba lucrurile, din cauza fraudei sau a slabei gestionări a banilor. Cum consideraţi că ar trebui procedat?
Alocarea unor sume suplimentare pentru sănătate reprezintă un subiect extrem de important și care trebuie abordat cu maximă responsabilitate. Se acordă, în prezent, de cinci ori mai mulţi bani sănătății decât în urmă cu zece ani, dar această creștere de alocare de fonduri nu a crescut calitatea serviciilor și nici nu a diminuat problemele financiare din sănătate.
Cum sunt împărţiţi banii în sănătate
În termeni accesibili cetățeanului de rând, putem spune că din 3 LEI acordați sănătății de pacient:
– Primul LEU se îndreaptă către plata taxelor (a TVA-ului din facturile de achiziții ale spitalelor) și a impozitelor (pentru salarii și asigurările sociale);
– al doilea LEU este deturnat prin risipă, furt și incompetență (aproximativ un miliard de euro anual);
– doar al treilea LEU ajunge la pacient.
Acest al treilea LEU reprezintă subfinanțarea reală, care este valabilă doar pentru pacienți, pentru că atunci când vin la spital trebuie să aducă cu ei de acasă materiale sanitare și medicamente, în timp ce restul de 2 LEI reprezintă suprafinanțarea din Sănătate, repet, suprafinanțarea, despre care nu se vorbește deloc, dar care constă în costuri uriașe și direcționări nejustificate de bunuri și fonduri ale sănătății. Suprafinanţarea este valabilă doar pentru baronii sănătății, cei care își construiesc feude, pe seama sănătăţii și a morţii pacienților.
Primul LEU poate fi întors prin următoarele măsuri graduale:
– diminuarea cotei standard de 24% TVA din economie;
– aplicarea unei cote reduse de 9% TVA pentru produsele destinate prevenției şi diagnosticului;
– diminuarea impozitelor aferente forței de muncă.
Al doilea LEU poate fi întors prin implementarea urgentă a soluțiilor propuse prin raportul emis, la comanda guvernului în ianuarie 2012, de către Institutul Britanic pentru Excelență în Sănătate (NICE International) referitor la ineficiența domeniului sanitar din România. Cei de acolo au recomandat crearea unei Autorități Naționale de Management în Sănătate (ANMS), responsabilă pentru fundamentarea deciziilor privind alocarea resurselor financiare din sănătate. Între atribuţiile ANMS ar fi analiza prețurilor, eficiența costurilor, impactul total bugetar şi costurile de oportunitate. Prin utilizarea optimă a resurselor financiare s-ar putea impune eficienţa economică şi asistenţa medicală de înaltă calitate.
Care este viziunea dvs. asupra punerii în practică a recomandării NICE de a se înfiinţa în România o Autoritate Naţională de Management în Sănătate?
Funcționarea Autorității Naționale de Management în Sănătate nu ar costa mai mult de 10 milioane de EURO anual, dar economia realizată prin diminuarea continuă a risipei, a furtului și a incompetenței ar depăși cu certitudine valoarea anuală de peste 1 miliard de euro. Acești bani se află în vârful pixului baronilor, risipitorilor și incompetenților din sănătate, care amână aprobarea ghidurilor și protocoalelor clinice, definirea corectă a pachetului de servicii de bază, introducerea cardului de sănătate, suprafinanțarea programelor naționale și externalizarea profund antieconomică a laboratoarelor din spitale.
ANMS să nu fie subordonată politic parlamentului sau guvernului
Aceasta trebuie controlată doar prin audit extern internațional, așa cum se aplică acest mod de control de către autorități de management din domeniul transporturilor sau al fondurilor europene și chiar din justiție, așa cum funcționează controlul Agenției Naționale de Integritate (ANI).
Ca entitate nesubordonată politic, ar avea ANMS potenţial real pentru a-şi îndeplini obiectivele?
Toate reformele sănătății din ultimii 23 de ani, propuse și implementate de către baronii universitari ai sănătății, au eşuat în mod lamentabil. Această clasă de pseudospecialiști în sisteme de sănătate sfidează orice analiză obiectivă a eficienţei costurilor, a impactului bugetar total, a costului de oportunitate, a standardelor de calitate, standardelor de cost și standardelor de procedură. Este necesară o abordare altfel, cu un scop final clar, precis și garantat.
Scopul este pacientul și cheltuirea eficientă a banilor lui. Doar așa le va fi bine și medicilor, și întregului sector medical. În opinia mea, doar ANMS ar putea realiza acest obiectiv. Nu ar fi o formulă nouă pentru România, există deja precedente cu rezultate foarte bune.
Care este părerea dvs. în ceea ce priveşte definirea şi utilizarea corectă a „pachetului de bază al serviciilor medicale”?
Se poate vorbi despre incompetenţa sau reaua-credinţă a celor care au întocmit lista de diagnostice de excludere. Rezultatul final al acestei liste va fi …
Pentru articolul integral vă invităm să citiți ediția tipărită din luna noiembrie a revistei Politici de Sănătate!
