Distribuția inegală a medicilor pneumologi la nivel național, accesul pacienților la tratamente costisitoare și necesitatea dezvoltării serviciilor ambulatorii reprezintă unele dintre principalele provocări ale sistemului medical românesc, a declarat dr. Bogdan Vinersar, director general adjunct al Direcției Programe Curative din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Datele CNAS arată că, în România, sunt aproximativ 1, milioane persoane cu BPOC (8,3% din populația peste 40 de ani) și peste 1 milion de pacienți cu astm. Bolile respiratorii cauzează 81.000 de decese pe an.

În cazul BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică) peste 50% din pacienți sunt nediagnosticați, 40–78% dintre exacerbări nu sunt raportate, o singură exacerbare moderată crește riscul de deces cu 17%, 40% din pacienți sunt readmiși sau decedați în primele 90 de zile. Se înregistrează  81.000 spitalizări/an cu un cost estimat de peste 220 milioane lei (~1% din FNUASS).

În cazul astmului bronșic, prevalență reală estimate este de 6–9%,  dar în România diagnosticul este de doar 4%, în timp ce media vest europeană este de 8-10%. Aproximativ 10% din pacienți au forme severe ce necesită terapii biologice. 1 din 10 copii și 1 din 15 adulți suferă de astm. Aderența la tratament este o problemă majoră, frecvent neadresată.

Potrivit dr. Bogdan Vinersar, în România activează aproximativ 1.180 de medici pneumologi, însă repartiția lor în teritoriu rămâne o problemă majoră. „Există județe în care numărul de pneumologi depășește media europeană, dar și județe deficitare. Problema este cum reușim să ajungem cu serviciile medicale la pacienții din aceste zone și cum putem asigura acces echitabil la îngrijire”, a declarat dr. Bogdan Vinersar. El a subliniat și dificultățile întâmpinate în gestionarea bolilor pulmonare severe, precum mucoviscidoza sau hipertensiunea arterială pulmonară, afecțiuni care necesită tratamente extrem de costisitoare. „Avem pacienți cu patologii grave, care depind de terapii foarte scumpe, dar absolut necesare. Indiferent dacă numărul acestor pacienți este mai mare sau mai mic, trebuie să le asigurăm continuitatea îngrijirii și accesul permanent la tratament”.

Un alt obiectiv important îl reprezintă reducerea presiunii asupra spitalelor și orientarea pacienților către medicina ambulatorie și medicina de familie. „Nu dorim supraîncărcarea spitalelor. Din acest motiv, de la 1 ianuarie a fost majorată valoarea punctului în ambulatoriu la 6,5 lei și ne dorim să continuăm această direcție”, a precizat dr. Vinersar în cadrul mesei rotunde „Respirăm sănătos. Managementul modern al bolilor respiratorii - de la prevenție la tratament”, organizată de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Croncie (COPAC) și Societatea Română de Penumologie (SRP).

În ceea ce privește finanțarea sistemului, reprezentantul CNAS a arătat că anul 2026 aduce provocări suplimentare, în contextul creșterii generale a costurilor. „Bugetul alocat sănătății este limitat, iar creșterea prețurilor ne obligă să găsim permanent soluții de adaptare pentru a putea susține nevoile pacienților și ale sistemului medical”.

Totodată, oficialul a vorbit despre modernizarea platformelor informatice utilizate de CNAS, menționând că noile sisteme vor permite o analiză mai eficientă a datelor medicale și o fundamentare mai bună a deciziilor administrative. „Noua platformă informatică ne va ajuta să realizăm statistici relevante și să venim cu soluții bazate pe date concrete. Aceasta va permite accesul la dosarul electronic al pacientului și va contribui la îmbunătățirea asistenței medicale, dar și la o planificare mai bună a serviciilor și resurselor alocate Numai printr-o colaborare între autorități, medici și toți actorii implicați putem identifica cele mai bune soluții pentru pacienți”, a concluzionat dr. Bogdan Vinersar.