Interviu cu prof. dr. Cristian Oancea, managerul Spitalului Clinic de boli infecțioase și pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara și președintele Comisiei de pneumologie din Ministerul Sănătății.
Bolile respiratorii, considerate altădată cenușăresele patologiilor cronice, au devenit, odată cu pandemia, din ce în ce mai „băgate în seamă”. Pe de o parte, pentru că pandemia a limitat accesul persoanelor cu boli respiratorii cronice în unitățile medicale devenite, în mare parte, COVID, iar acum este imperios necesar ca acestea să fie diagnosticate rapid și tratate eficient. Pe de altă parte, la fel ca în multe alte patologii cronice, apar terapii inovatoare care îmbunătățesc considerabil calitatea vieții și reduc exacerbările, iar pneumologii militează pentru decontarea, cu cel puțin 80%, a acestor terapii, după cum afirmă prof. dr. Cristian Oancea.
Un studiu al Societății Române de Pneumologie arăta că unul dintre motivele lipsei de aderență la tratament este prețul pe care trebuie să-l plătească pacienții cu boli respiratorii cronice (astm și bronhopneumopatie obstructivă cronică – BPOC). Cum putem îmbunătăți accesul pacienților la tratament, având în vedere că unele terapii sunt decontate doar 50%?
Într-adevăr, în funcție de asigurarea pacientului și dacă persoana este adolescentă/persoană activă/pensionar, nivelul de rambursare este între 50 și 80%. Unele terapii sunt decontate 100% (de exemplu, pentru pacienții ce necesită oxigenoterapie de lungă durată). Terapiile biologice în bolile pulmonare (astmul sever, fibroza pulmonară idiopatică, mucoviscidoza) sunt decontate în proporție de 100%. Prin programele de hipertensiune pulmonară, tuberculoză pulmonară, pacienții beneficiază, la fel, de compensare 100%. Milităm în continuare pentru o decontare de minimum 80% pentru terapiile necesare persoanelor cu boli respiratorii cronice.
Pacientul cu BPOC are numeroase comorbidități (boli cardiovasculare, diabet, depresie, etc). Cum putem eficientiza managementul bolii pentru a se evita exacerbările, mai ales având în vedere că, potrivit experților, BPOC ar putea deveni a treia cauză de mortalitate la nivel global?
În primul rând, consider că aspectul cel mai important care trebuie abordat este prevenția, urmată de consilierea pentru renunțare la fumat (acolo unde pacienții nu au renunțat la acest viciu). Un alt punct important care trebuie subliniat îl reprezintă educarea medicală și conștientizarea pacientului asupra bolii pulmonare. Există online multe materiale de documentare în legătură cu bolile pulmonare și efectele acestora, dar cred că ne mai lipsește promovarea lor și accesul persoanelor din zonele rurale la informații.
Noul contract-cadru prevede ca medicii de familie să poată realiza și spirometrii. Este suficient pentru depistarea la timp a afecțiunilor respiratorii cronice? Care va fi traseul pacientului după vizita la medicul de familie, începând cu data intrării în vigoare a noilor prevederi?
Având în vedere că BPOC este o boală subdiagnosticată la nivel mondial și inclusiv în România, consider că spirometriile efectuate de către medicii de familie vor aduce un plus în diagnosticarea timpurie a pacientului. Evident că după efectuarea spirometriilor, în funcție de rezultatul acestora, pacienții trebuie să fie îndrumați către medicii pneumologi, care vor face alte explorări și analize mai amănunțite. O spirometrie trebuie să îndeplinească standardele ERS/ATS, iar medicii de familie trebuie să aibă un atestat în explorări funcționale respiratorii, deoarece o spirometrie greșit executată poate să ducă la un diagnostic eronat.
Care sunt prioritățile Comisiei de Pneumologie pentru îmbunătățirea serviciilor acordate persoanelor cu boli respiratorii cronice?
Unele dintre principalele activități la nivelul Comisiei de Pneumologie sunt updatarea continuă a protocoalelor și ghidurilor terapeutice, precum și îndeplinirea condițiilor pentru includerea noilor terapii și proceduri în normativele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). De asemenea, prin toate demersurile comisiei, încercăm să fim un real suport pentru tot ce înseamnă medic pneumolog.
Campanii susținute de screening oncologic la categoriile de risc
Cum poate fi îmbunătățit managementul multidisciplinar al cancerului pulmonar în România?
În primul rând, trebuie crescută capacitatea de „early diagnosis”, cancerul pulmonar trebuie diagnosticat în stadiu cât mai timpuriu. Trebuie ca, în primul rând, medicii pneumologi să poată prescrie PET-CT în scop de diagnostic și stadializare tumorală.
În ultimele luni, afecțiunile oncologice sunt prioritare pe agenda publică. Ce măsuri ar trebui incluse într-un Plan Național de Cancer pentru a avea efecte eficiente pe termen scurt, mediu și lung?
Când vorbim de cancer, practic vorbim de o „pandemie” neoplazică, iar aceasta, din nefericire, nu iartă. Raportat la nivelul de incidență și prevalență, nu cred că există familie la noi în țară care să nu se fi confruntat cu această maladie. Din nefericire, foarte mulți pacienți – în cazul nostru pulmonari – sunt identificați în stadii târzii în care nu mai putem interveni decât suportiv și paliativ. În primul rând, cred că avem nevoie de campanii susținute de screening oncologic la categoriile de risc. De asemenea, trebuie să ne focalizăm în prevenția factorilor de risc (consiliere antitabac, vaccinarea anti-HPV, etc.).
Sunteți managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr.Victor Babeș” Timișoara. Cum ați resimțit pandemia de COVID-19?
Pandemia de COVID-19 ne-a testat limitele la maximum și ne-a făcut să realizăm punctele critice pe care vrem să le fortificăm. În prezent suntem implicați în punerea în funcțiune a unui PET-CT și în reamenajarea secției de ATI la standardele europene. De asemenea, dorim să dublăm capacitatea de a primi pacienți, deoarece spitalul nostru deservește toată euro-regiunea, în special pentru cazurile critice. Avem în plan și dezvoltarea unui proiect de radio-chirurgie submilimetrică și care să deservească pacienții ce dezvoltă tumori solide, în special în sfera pulmonară.
de Valentina Grigore
