Politici de Sanatate

Debirocratizarea şi revitalizarea sistemului de sănătate

01 iulie
13:39 2014
Debirocratizarea şi revitalizarea sistemului de sănătate

Meticulos, pragmatic şi riguros. Acestea ar fi trăsăturile care l-au impus pe Radu Țibichi, preşedintele CNAS, în atenția opiniei publice ca o persoană credibilă şi profesionistă. Cum are de gând preşedintele CNAS să înfrângă rezistenţa unui sistem greoi şi ruginit, ce se opune cu obstinaţie reformării sale şi care de 25 de ani preferă terapiile „paliative” în locul celor eficiente, „regenerative”?

Au trecut 15 ani de la înfiinţarea CNAS, constituită pe 6 decembrie 1998. Vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte privind evoluţia acestei instituţii în tot acest timp?

Indiscutabil, pot spune că CNAS a avut cel mai important rol în dezvoltarea sistemului de sănătate din România. Faptul că în prezent dispunem de un buget de 5,2 miliarde de euro, de 8 ori mai mare decât cel din perioada 1998 – 1999, înseamnă, din punct de vedere economic, un beneficiu real pentru pacienţii români.

În urma activităţilor derulate de CNAS în relaţie cu terţii, furnizori de servicii medicale şi asiguraţi, am adus un plus de calitate în sistemul de sănătate şi am reuşit să eficientizăm cheltuirea banilor publici.

Pacientul român are posibilitatea să beneficieze de o paletă largă de servicii şi să aleagă singur medicul sau spitalul unde să se trateze. Evident că sunt multe lucruri de îmbunătățit, însă atât eu, cât şi colegii mei ne implicăm activ în dezvoltarea unor politici noi, care să consolideze poziția şi rolul CNAS în sistem, spre beneficiul asiguraţilor.

Care sunt priorităţile pe care vi le-aţi propus, în calitate de preşedinte CNAS ?

Redefinirea pachetului de bază şi dezvoltarea serviciilor de prevenție, creşterea ponderii serviciilor în asistenţa primară şi ambulatoriu şi asigurarea sustenabilităţii financiare a acestui pachet sunt pe agenda mea de priorităţi.

Am satisfacția că am finalizat acest proiect şi în continuare îmi propun ca până la sfârşitul acestui an, împreună cu specialiștii Ministerului Sănătății şi ai Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, să creăm mecanismele care să permită introducerea de molecule noi în lista de medicamente compensate şi gratuite.

Extrem de importante sunt şi proiectele de informatizare ale Sistemului de Asigurări de Sănătate. Mă refer la cardul naţional de sănătate, dosarul electronic, biletele de trimitere în format electronic, factura electronică. Toate acestea au ca scop  debirocratizarea sistemului şi creşterea calităţii serviciilor medicale. Implicit, va fi eficientizată activitatea Caselor de Asigurări de Sănătate, prin eliminarea barierelor birocratice.

În lista de priorităţi se înscrie şi creşterea transparenţei instituţiei pe care o conduc. Noul site al CNAS va fi inaugurat luna aceasta și va fi mult mai uşor de utilizat, mai aproape de nevoile de informaţii ale pacienţilor şi furnizorilor de servicii medicale.

La fel de importantă a fost transpunerea directivelor europene privind asistenţa medicală transfrontalieră şi operaţionalizarea Punctului Naţional de Contact.

Aplicaţiile eHealth şi serviciile de telemedicină vor continua să se dezvolte și constatăm progrese rapide în acest domeniu.

Până a fi numit preşedinte CNAS, aţi fost directorul general al Casei, direct implicat în procesul de informatizare a Sistemului de Sănătate.

Care sunt plusurile şi minusurile acestui proces?

În perioada în care am fost director general, am făcut parte din echipa responsabilă cu dezvoltarea procesului de informatizare din Sistemul Asigurărilor de Sănătate. Consider că un lucru pozitiv este interoperabilitatea aplicaţiilor din cadrul platformei informatice a CNAS. Mă refer la Sistemul Informatic al Prescripției Electronice, Sistemul Informatic Unic Integrat, Dosarul Electronic de Sănătate şi la cardul naţional de sănătate. Toate aceste aplicații contribuie la debirocratizarea sistemului. Cu ajutorul lor, vom obţine o mai bună monitorizare a activităţilor din sistem şi vom reuşi să reducem numărul fraudelor. Fondurile care se scurg astfel din sistemul de asigurări de sănătate vor fi mult diminuate, iar resursele vor fi mai eficient gestionate.

Un aspect negativ aș spune că îl reprezintă, în acest moment, ritmul lent în care se desfăşoară procesul de informatizare, și mă refer la integrarea cu sistemele informatice ale altor instituții care gestionează date despre asiguraţi, cum ar fi cel al Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

În legătură cu dosarul electronic al pacientului: s-a constatat că nu au încredere cetăţenii în ceea ce priveşte siguranţa datelor personale. Cum credeţi că putem demonta această reticenţă?

Îi asigur și cu această ocazie pe pacienți că nu există riscul unor “scurgeri” de informaţii din DES, nu au motive să se teamă. Atât eu, cât şi familia mea vom beneficia de acest sistem, în care am toată încrederea. E drept că orice produs nou, mai ales în acest domeniu, este privit cu o oarecare temere, însă sunt convins că asiguraţii vor fi pe deplin mulţumiţi de DES şi că vor înţelege cât de eficient este.

Cum poate fi implementat cu succes pachetul serviciilor medicale? Câţi bani au fost alocaţi pentru susţinerea pachetului de servicii medicale de bază?

Începând cu data de 1 iunie, pachetul de servicii medicale de bază a devenit operaţional. Au fost finalizate actele normative subsecvente care asigură cadrul de desfăşurare a activităţilor din sistem. După părerea mea, efectele vor fi vizibile în câteva luni, după ce atât asiguraţii, cât şi furnizorii se vor obişnui cu noile reguli.

Pentru susţinerea pachetului de servicii medicale de bază, în fundamentarea bugetului pentru anul 2014 au fost suplimentate fondurile pentru asistenţa medicală primară cu 12%, pentru ambulatoriul de specialitate clinic cu 10% și pentru asistență ambulatoriu paraclinic cu 90 %. Aceste suplimentări de fonduri sunt corelate cu o creştere a accesibilităţii pacienților la aceste servicii medicale.

“Avem în vedere și reevaluarea criteriilor de delistare/ listare, a metodologiei de calcul a preţurilor de referinţă, a modalităţii de calcul a taxei clawback. De asemenea, vom elabora cadrul normativ necesar pentru  ca, începând cu anul 2015, să încheiem  contracte cost – volum cu furnizorii de medicamente.”

Care este părerea dvs. în legătură cu lista de medicamente gratuite şi compensate?

Sunt sigur că împreună cu reprezentanţii MS şi ANMDM vom reuşi să construim un cadru normativ clar, care să permită ca procesul de actualizare a listei de medicamente compensate și gratuite să fie continuu, predictibil, transparent şi sustenabil.

Obiectivul nostru este acela de a asigura un acces mai bun al populaţiei la medicamente, în special la tratamente inovatoare, pe care asigurații nu și le pot permite altfel.

“Mă bucur să pot spune că în România sunt acum peste 35.000 de furnizori de servicii medicale şi mă refer la medici de familie, farmacii, laboratoare, cabinete, ambulatoriu şi spitale”.

Care sunt planurile CNAS?

Pe lângă obiectivele pe termen mediu enumerate mai devreme, mi-aş dori ca sistemul de asigurări sociale de sănătate să devină nucleul pentru dezvoltarea unor noi forme de finanţare în sistemul sanitar, asigurările private de sănătate.

De asemenea, îmi propun să institui noi modalități de decontare, care să stimuleze calitatea. Mă refer aici la mecanisme bazate pe cost-eficienţă, management de caz, pachete de servicii medicale dedicate anumitor patologii, eficientizarea programelor de sănătate curative.

Nu în ultimul rând, extrem de importantă pentru mine este îmbunătăţirea dialogului cu asigurații, față de care consider că avem datoria de a-i informa permanent despre serviciile de care pot beneficia și despre modul în care sunt cheltuiți banii în sistem.

 Dr. Cornelia Scărlătescu

 

 

 

 

 

 

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: