Pentru perioada de programare 2021-2027, România a luat decizia strategică de a elabora în premieră un program operațional multifond dedicat sănătății, bazat pe strategia națională din domeniu, cu o alocare de circa 4,7 miliarde de euro. „E un program amplu, care pune accent pe componente diverse, de la îmbunătățirea serviciilor de medicină primară până la susținerea proiectelor de cercetare și digitalizare în domeniu”, afirmă Cătălina Bădoiu, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
Ce obiective vizează Programul Operațional Sănătate?
Din perspectiva Programului Operațional Sănătate (POS) sunt vizate atât investițiile în infrastructura de sănătate publică, stimularea cercetării în domeniul medical, digitalizarea sistemului, cât și proiectele care contribuie la creșterea gradului de acces al populației la servicii de sănătate, îmbunătățirea eficienței și eficacității serviciilor medicale, precum și dezvoltarea competențelor profesionale ale personalului din sistemul medical.
În acest context, POS finanțează întregul lanț de măsuri FSE+ și FEDR de la asistența medicală primară, servicii care intră în sfera prevenției secundare (screeningurile), investiții în infrastructura publică a unităților sanitare/altor structuri publice care desfășoară activități medicale de tip ambulatoriu/acordă asistență medicală ambulatorie (inclusiv unitățile sanitare care vor implementa programe de screening / diagnosticare și tratament), la creșterea capacității de tratament în domeniul cancerului, până la serviciile de paliație.
De asemenea, avem prevăzute acțiuni pentru dezvoltarea/mentenanța platformelor informatice de evidență și monitorizare a populației participante la screening etc./ achiziții echipamente, măsuri de informatizare/digitalizare, inclusiv telemedicină. Nu în ultimul rând, avem campanii de informare/conștientizare a grupului-țintă și de creștere a gradului de conștientizare a populației.
Ce presupune existența unor operațiuni simplificate pentru decontarea costurilor în mai multe tipuri de cancer în cadrul programelor operaționale dedicate exclusiv sănătății?
Existența opțiunilor de costuri simplificate în proiecte scade povara administrativă atât la nivelul beneficiarilor, pe partea de raportare, cât și la nivelul autorităților, pe partea de verificare și control, nemaifiind necesară urmărirea cheltuielilor efectuate prin verificarea documentelor justificative individuale, decontarea costurilor realizându-se în baza atingerii rezultatelor, mai concret, în cazul POS a furnizării serviciilor medicale de diagnosticare și tratament. Vorbim de servicii de testare HPV, Babeș Papanicolau, colonoscopii.
O problemă pe care o menționează constant solicitanții de fonduri europene, inclusiv în domeniul sănătății, este birocrația excesivă aferentă implementării unui proiect. Ce măsuri aveți în vedere pentru diminuarea acestei birocrații?
Fiind un program multifond, intenționăm să lansăm apeluri de proiecte care să cuprindă măsuri de tip FEDR de infrastructură și dotare, cercetare, digitalizare, dar și măsuri de tip FSE+. Astfel, beneficiarii nu vor mai fi nevoiți, așa cum erau până acum, să depună mai multe proiecte pentru a ajunge la rezultatul dorit. Programul este gândit în așa fel încât, dacă un beneficiar vrea să facă investiții pe partea de infrastructură, dar se gândește și la îmbunătățirea serviciilor medicale, va fi suficient să completeze o singură cerere de finanțare, cu toate componentele incluse. Din punctul meu de vedere, este un pas enorm înainte la capitolul accesare de fonduri europene. Tot pe parte de reducere a birocrației, pe anumite domenii vom prevedea opțiuni de costuri simplificate, care presupun rambursarea cheltuielilor pe baza dovezii de prestare a serviciilor medicale. De asemenea, în plan intern, ministerul nostru a început deja procesul de reducere a poverii birocratice atât pe partea de accesare fonduri, cât și pe cea de implementare a proiectelor. Mă refer aici la fluxul de lucru în implementare și măsuri de îmbunătățire a aplicației electronice MYSMIS. Mai mult, întregul pachet de opțiuni simplificate pentru măsurile de screening finanțate din POCU 2014-2020 presupune stocarea tuturor informațiilor în registrele de screening, accesul la aceste informații pentru grupul-țintă făcându-se direct în registru, fără a mai fi necesară printarea documentelor. În perioada de consultare publică a ghidurilor vor fi stabilite întâlniri cu potențialii beneficiari pentru înțelegerea mai bună a conținutului acestora și pentru evitarea/ diminuarea erorilor.
Nu suntem indiferenți la solicitările potențialilor beneficiari de a simplifica lucrurile, pentru că de modul în care noi reacționăm ca instituție, bineînțeles respectând legislația europeană și națională, depinde absorbția fondurilor europene în viitorul exercițiu financiar.
În măsura în care mai sunt fonduri disponibile pentru acest exercițiu financiar, luați în calcul lansarea de propuneri-proiecte care să vizeze programe de screening pentru cancerul pulmonar, de exemplu?
În cadrul Programului Operațional Capital Uman au fost finanțate programe de screening (principalele patologii – cancer sân, cancer col uterin, cancer colorectal, cardio-vascular), în strânsă corelare cu Strategia de Sănătate 2014-2020 și care vizează reducerea poverii cancerului în populație prin depistarea în faze incipiente de boală şi reducerea pe termen mediu-lung a mortalităţii specifice prin intervenții de screening organizat.
Valoarea totală a proiectelor finanțate este de 388.065.553,66 de euro, fondurile alocate pe această prioritate de investiții fiind epuizate. În acest exercițiu financiar nu luăm în calcul lansarea de noi apeluri, însă o alternativă a finanțării acestui tip de program de screening va fi inclusă în perioada următoare de programare.
Planul european de combatere a cancerului, prezentat de CE, va propune un nou program de depistare a cancerului, sprijinit de UE, pentru a ajuta statele membre să se asigure că 90% din populația UE care se califică pentru depistarea cancerului de sân, de col uterin și colorectal va beneficia de acest program până în 2025. Programul va fi sprijinit prin finanțare din partea UE și se va concentra pe realizarea de îmbunătățiri în trei domenii-cheie: accesul, calitatea și diagnosticarea. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va fi implicat în gestionarea, pentru România, a acestui program?
Cu privire la planul de combatere a cancerului, în prezent, Ministerul Sănătății implementează un proiect cu finanțare din Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), care urmărește elaborarea planului de combatere a cancerului. Acesta va include un plan de acțiune care va detalia măsurile ce vor fi sprijinite și sursele de finanțare. În acest context, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va lucra îndeaproape cu reprezentanții Ministerului Sănătății și cu cei ai INSP pentru a surprinde complementaritățile între măsurile susținute din politica de coeziune – PO Sănătate și alte finanțări, cum este, de exemplu, EU4 Health.
de Valentina Grigore și Bogdan Guță
