2021 a adus un trend negativ al indicatorilor de sănătate, accentuat de pandemia de COVID-19, care, din nefericire, a reușit să contrabalanseze o parte din evoluțiile înregistrate începând din 2000, arată raportul Comisiei Europene State of Health in the EU – România: Profilul de țară din 2021(1), publicat la finalul anului trecut. Pandemia de COVID-19 a evidențiat importanța consolidării asistenței medicale primare, a serviciilor de prevenție și a sănătății publice. Totodată, pandemia a adus și progrese în digitalizarea sistemului de sănătate și a serviciilor medicale pentru a gestiona mai bine resursele suprasolicitate din domeniul sănătății, iar acestea pot oferi căi de consolidare a sistemelor de sănătate pe viitor.
Odată cu lansarea raportului European Health Report 2021, în martie 2022, și Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a lansat un apel ţărilor europene să se concentreze mai mult pe domeniul sănătăţii decât au făcut-o înainte de criza coronavirusului.
Pentru a veni în întâmpinarea acestor nevoi, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a lansat la finalul anului trecut un Pact al Inovației în Sănătate(2), un document de colaborare cu factorii de decizie, structurat în jurul a 4 axe majore: accesul optim și echitabil la inovație al pacienților români, stimularea cercetării și dezvoltării în industria farmaceutică inovatoare, un sistem de sănătate transparent și bazat pe dovezi, în beneficiul pacienților români și finanțarea adecvată și predictibilă a medicamentelor inovatoare și vaccinurilor.
„Din nefericire ne-am confruntat în ultimii ani cu crize majore de sănătate și umanitare, iar, după cum arată analizele experților, sunt șanse să ne confruntăm și cu o criză economică. La nivel declarativ, Sănătatea a fost considerată întotdeauna o prioritate, dar deciziile concrete au demonstrat de multe ori contrariul. România are nevoie de o populație sănătoasă, care să facă față provocărilor actuale și viitoare, și de un sistem de sănătate rezilient, care să susțină pacientul pe mai departe, dincolo de aceste crize”, a declarat Dan Zaharescu, director executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Ce arată raportul Comisiei Europene State of Health in the EU – România: Profilul de țară din 2021?
Speranța de viață în România a crescut cu peste patru ani între 2000 și 2019, dar a scăzut temporar cu 1,4 ani în 2020 (până la 74,2 ani) din cauza impactului pandemiei de COVID-19. România rămâne printre țările cu cele mai scăzute speranțe de viață din UE, cu aproape șase ani sub media UE. Datele aceluiași raport arată din nou că românii mor din cauze prevenibile și tratabile, iar cheltuielile pentru sănătate în România au crescut în ultimul deceniu, dar rămân la al doilea cel mai scăzut nivel din UE în ansamblu – atât ca procent din PIB, cât și ca pondere pe cap de locuitor. În 2019, aproximativ 44% din cheltuielile pentru sănătate au fost alocate serviciilor spitalicești, ceea ce reprezintă cel mai mare procent la nivelul țărilor UE.
Rata mortalității evitabile este a treia cea mai ridicată din UE, principalele cauze ale acesteia fiind bolile cardiovasculare, cancerul pulmonar și decesele cauzate de consumul de alcool. Mortalitatea prin cauze tratabile este de peste două ori mai mare decât media UE și include decesele cauzate de cancer de prostată și mamar (care pot fi tratate foarte eficient în cazul unui diagnostic precoce).
Cum răspunde Pactul pentru Inovație în Sănătate la aceste provocări
„Radiografia sistemului de sănătate din România arată că este nevoie de soluții concrete și de parteneriat strategic cu toți factorii implicați în domeniul sănătății, pentru implementarea cât mai rapidă a unor măsuri în beneficiul pacienților români. Pactul pentru Inovație în Sănătate oferă cadrul pentru identificarea direcțiilor de acțiune concrete care să ducă la creșterea calității vieții și la accesul rapid, echitabil și sustenabil la inovație”, a mai spus Dan Zaharescu.
Documentul a fost lansat public în cadrul unui eveniment major, la care toți cei invitați au susținut importanța alinierii factorilor de decizie, partidelor politice, asociațiilor de pacienți, experților, profesioniștilor din domeniul sănătății, industriei, în jurul inițiativei, pentru a identifica acțiunile urgente și concrete.
În prima fază, documentul a fost supus atenției Comisiilor pentru Sănătate din Parlamentul României, urmând ca măsurile identificate și agreate în timpul discuțiilor să ajungă pe masa Guvernului și a tuturor partidelor politice parlamentare.
Autoritățile susțin inovația – declarații lansare Pactul Inovației în Sănătate
„Incontestabil cred că inovația stă la baza evoluției științei și practicii medicale. Haideți să recunoaștem, cercetarea medicală ne-a transformat viețile în cel mai profund mod și continuă să o facă într-un ritm din ce în ce mai alert. Dinamica în evoluție a noilor terapii personalizate, a noilor metode de diagnostic și intervenție în cazuri complexe, chiar cu sprijinul inteligenței artificiale, telemonitoring, teleconsult cred că reprezintă exemple edificatoare, chiar elaborarea și dezvoltarea atât de rapidă a unor vaccinuri eficiente împotriva SARS-CoV-2 reprezintă o dovadă în plus. Sistemul de sănătate se află sub presiunea inovației mai mult ca niciodată. Cred că cu sprijinul politic adecvat (…) putem asigura sustenabilitatea noii paradigme de îngrijiri.” – conf. dr. Diana-Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.
„Parteneriatele cu industria farmaceutică sunt extrem de importante pentru accesul la moleculele inovative. Accesul este posibil numai în cazul unor astfel de parteneriate. Se pot găsi și în România soluții convenabile, care să facă posibil accesul pacienților la moleculele inovative.” – prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul sănătății.
„Putem spune că ultimii 2 ani au făcut ca fiecare dintre noi și împreună cu dumneavoastră să vedem atât lipsurile, cât și prioritățile pentru ce va urma într-un Pact al Inovației în Sănătate. Ultimii 2 ani au fost destul de grei, ani în care am văzut necesitatea colaborării, chiar dacă uneori a fost mai puțin accesibilă, a autorităților cu industria farmaceutică, cu autoritățile centrale, cu autoritățile locale, în contextul în care vrem totuși să facem un pas important în tot ce înseamnă sănătate. Cred că discuțiile mai aprofundate, o legislație care trebuie să răspundă necesităților actuale sunt soluțiile pe care trebuie să le găsim împreună în aceste momente”. – dr. Nelu Tătaru, președinte Comisia pentru Sănătate și Familie, Camera Deputaților.
„La ora actuală, pacientul român nu are acces cam la 40% dintre produsele inovative care se folosesc în mod curent in vestul Europei, motivele sunt multiple, dar dacă ne uităm la celelalte aspecte, și mă refer inclusiv la legislația noastră, cred că am avea multe de făcut”. – dr. Laszlo Attila, secretar Comisia pentru Sănătate, Senat.
„Dorim să creăm toate condițiile prin care să se uniformizeze accesul și standardele de servicii medicale la nivel european. Contextul actual ne forțează la o modernizare și o aliniere a legislației către standarde europene. Dacă noi nu avem practici și legislație aliniate la practicile din celelalte state membre este clar că România nu poate să țină pasul cu accesul la medicamente pe care celelalte state îl oferă pacienților lor. Un astfel de pact și o astfel de inițiativă pot să rezolve bariere și probleme importante.” – dr. Andrei Baciu, secretar de stat, Ministerul Sănătății.
Referințe:
De Valentina Grigore
