Interviu cu Attila Fejer, Country Manager Eli Lilly România.
Diabetul este o patologie cu o creștere alarmantă a incidenței. Psoriazisul, deși poate fi ținut sub control, afectează grav calitatea vieții, având un impact important asupra relațiilor profesionale și sociale ale unui individ. Ambele necesită un management eficient, conform celor mai recente recomandări internaționale, dar și acces la terapii inovatoare, ale căror eficiență și siguranță sunt dovedite prin ani de studii riguroase. „Orice investiție suplimentară în medicamente inovative înseamnă o populație mai sănătoasă, o povară mai mică pentru sistemul de sănătate și o creștere economică generată de oameni activi și sănătoși”, a declarat Attila Fejer.
Tratamentele inovatoare sunt cele care schimbă viața pacienților și a celor care îi îngrijesc, dar, din păcate, accesul la aceste tratamente este, de multe ori, greu. Cum pot pacienții români să aibă acces la produsele inovatoare din portofoliul Eli Lilly?
Din fericire, din acest punct de vedere, Lilly România a depus toate eforturile, inclusiv aprobarea celui mai mic preț din Europa, pentru a pune la dispoziția pacienților cu psoriazis și diabet din România cele mai inovatoare tratamente din portofoliul nostru. În 2018, am fost prima companie care a introdus în piață o nouă clasă de medicamente indicate în psoriazis, respectiv inhibitorii de interleukina 17 (anti-IL17), ce au potențialul de a curăța complet leziunile psoriazice de pe pielea pacienților care suferă de această boală cruntă, lucru care nu era posibil decât într-o minoritate dintre cazuri, folosind terapiile disponibile anterior. Momentan sunt peste 1.000 de pacienți cu psoriazis în România care beneficiază de acest tratament.
În ceea ce privește diabetul, zeci de mii de pacienți din România au acces la orice tratament inovator din portofoliul Lilly, de la cele mai noi formulații de insulină (cum este cea ultrarapidă) și unicul glucagon cu administrare nazală, până la cel mai utilizat analog de GLP-1 din România. Glucagonul nazal, pe lângă faptul că se administrează foarte ușor sub forma unui spray nazal, răspunde și la o nevoie neacoperită a pacienților care experimentează episoade de hipoglicemie severă, dat fiind faptul că este singurul glucagon prezent pe piața din România.
În ceea ce privește diabetul, Lilly este lider mondial absolut începând cu anul 1923. Inovarea este cea mai bună modalitate de a duce mai departe această moștenire. În acest sens, care sunt noutățile în ce privește produsele inovatoare pentru tratarea diabetului?
Într-adevăr, Lilly are o istorie de 100 de ani în tratamentul diabetului. Se întâmpla în 1921, când Alec Clowes a luat trenul din Indianapolis în dimineața Crăciunului, să ajungă la un congres de fiziologie care avea loc peste câteva zile în New Haven, pe Coasta de Est. Acolo a discutat pentru prima dată cu cercetătorii Universității din Toronto și avea să pună bazele unei colaborări viitoare pentru producerea pe scară comercială a insulinei de origine animală.
Din acel moment, Lilly nu s-a mai oprit niciodată din cercetările în domeniul diabetului și a făcut multiple descoperiri care au îmbunătățit tratamentul pacienților cu diabet. Câteva inovații care trebuie amintite sunt: glucagonul injectabil în 1960, prima insulină umană în 1982, primul analog de insulină în 1996, primul agonist de GLP-1 în 2005, primul analog de GLP-1 cu administrare săptămânală în 2014. În viitorul apropiat, așteptăm aprobarea FDA și EMA a primului agonist dual al receptorilor GLP-1 și GIP, cu administrare săptămânală, pentru tratamentul diabetului zaharat tip 2. Actualmente, tratamentul acestei afecțiuni cu agoniști de receptor GLP-1 asigură un control metabolic eficient, însă aderența și persistența terapeutică suboptimă din viața reală nu permit întotdeauna atingerea obiectivelor terapeutice. Prin efectul sinergic al celor două incretine, GLP-1 și GIP, noul agonist dual ne aduce mai aproape de dezideratul ADA și EASD privind noile molecule pentru tratamentul DZ2, ce presupune eficacitate antihiperglicemiantă puternică, scădere ponderală semnificativă și reducerea riscului de evenimente cardiovasculare.
UE ‒ decalaje în accesul la medicamente inovatoare
În cadrul UE există decalaje mari între statele membre în ceea ce privește accesibilitatea medicamentelor noi, iar România deține chiar un record în ceea ce privește acest acces. Cauze sunt mai multe, dar soluții există. Cum se poate implica Eli Lilly în reducerea decalajului?
Într-adevăr, conform ultimului studiu efectuat de EFPIA, pentru medicamentele aprobate de EMA în perioada 2016-2019, timpul mediu de așteptare al pacienților din România a fost de 883 de zile.
Dacă mai luăm în calcul și faptul că speranța de viață din România este cu 6 ani sub media Uniunii Europene și că avem cele mai multe decese prevenibile din UE, este evident pentru oricine că situația o să continue să se înrăutățească dacă vom aștepta în medie doi ani și jumătate până când un tratament inovator aprobat în Europa devine disponibil compensat și în România. Lilly participă la eforturile industriei inovative – reprezentate prin Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Local American Working Group (LAWG) – la crearea unui sistem predictibil, care să ofere acces în mod regulat la medicamentele inovative care se aprobă în Europa. În acest sens, am venit cu proiecte ample în direcția autorităților, prin care inclusiv am identificat potențiale surse pentru finanțarea inovației.
Criza sanitară provocată de COVID-19 a dus la o competiție la nivel global, în rândul companiilor farmaceutice, pentru lansarea de tratamente care să ajute la rezolvarea crizei. Cum vine Eli Lilly în sprijinul pacienților cu COVID-19, dar și al medicilor?
Lilly a fost printre primele companii din lume care au demarat cercetările pentru tratamentul/prevenția COVID-19. Momentan avem două terapii autorizate de urgență în mai multe țări din lume:
- o combinație de anticorpi monoclonali, care se poate administra în primele 10 zile de boală pentru a preveni progresia către o formă severă. Comisia Europeană a contractat 220.000 de doze din acest tratament în luna octombrie și vestea bună este că România a aderat la acest contract-cadru. Au mai rămas doi pași pentru ca acest tratament să devină disponibil și pacienților români: alocarea bugetară și emiterea unei autorizații de nevoi speciale, pentru a putea face importul. Lucrăm strâns cu Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România pentru a accelera acest proces, orice zi de întârziere însemnând vieți pierdute.
- un tratament imunomodulator care se utilizează în formele severe de COVID-19 în cadrul așa-numitei „furtuni citokinice”. Acest medicament poate înlocui un alt imunomodulator utilizat în tratamentul COVID-19, despre care s-a discutat intens în ultimele săptămâni din cauza lipsei de pe piață.
de Valentina Grigore
