Interviu cu prof. dr. Anca Coliță, manager al Institutului Clinic Fundeni

Identificarea anomaliilor moleculare în multe tipuri de cancer – pulmonar, colo-rectal, gastric, sân, prostată, ovarian, cancere hematologice, etc. – a permis implementarea conceptului de terapie oncologică țintită („precison oncology”), precizează prof. dr. Anca Coliță. Astfel, în era diagnosticului molecular și a terapiilor țintite și/sau personalizate este obligatoriu ca fiecare pacient să beneficieze de acces la aceste metode diagnostice și terapeutice.

Afecțiunile onco-hematologice au beneficiat, în ultimii ani, de numeroase terapii inovatoare, însă administrarea acestora depinde de o serie de analize specifice (genetice, markeri, etc.). Cum poate fi îmbunătățit accesul la aceste teste?

Oncologia reprezintă una dintre cele mai importante arii de cercetare în medicina translațională pentru testarea și implementarea tehnicilor moleculare atât în diagnostic, cât și în tratament prin prisma câtorva elemente:

• ž Patologia malignă rezultă prin acumularea progresivă a mai multor mutații somatice, iar analiza acestor anomalii este importantă atât în cercetarea fundamentală, pentru descifrarea mecanismelor oncogenezei, dar și pentru identificarea unor ținte biologice pentru terapiile inovative.
• ž Diagnosticul de malignitate se bazează pe analiza complexă a țesutului tumoral, deci există, practic pentru fiecare caz, material biologic tumoral pentru investigații specifice.
• ž În multe situații există o predispoziție familială pentru afecțiuni maligne, iar studiul cancerelor ereditare
  a generat un progres important în genetica medicală.
• ž Prognosticul nefavorabil asociat în general cu diagnosticul de malignitate justifică, mai mult decât în alte arii de cercetare, introducerea studiilor experimentale.

Identificarea anomaliilor moleculare în multe tipuri de cancer – pulmonar, colo-rectal, gastric, sân, prostată, ovarian, cancere hematologice etc. – a permis implementarea conceptului de terapie oncologică țintită („precison oncology”) care a ameliorat mult atât prognosticul, cât și calitatea vieții pacienților. În era diagnosticului molecular și a terapiilor țintite și/sau personalizate este obligatoriu ca fiecare pacient să beneficieze de acces la aceste metode diagnostice și terapeutice.

În România, accesul la diagnostic este limitat în principal prin două mecanisme:

• ž Infrastructură și capacitate redusă a laboratoarelor de diagnostic de a efectua aceste teste și număr redus de specialiști în biologie moleculară cu expertiza în diagnosticul molecular de cancer.
• ž Lipsa unei finanțări adecvate a acestor teste prin Programul Național de cancer.

Pentru a crește accesul la diagnostic molecular și terapii inovatoare este important să realizăm câteva obiective majore:

a) investiții în infrastrucura de diagnostic – prin realizarea unor centre naționale/regionale de diagnostic complex al cancerului, centre care să îmbine cercetarea în cancer cu metodele standardizate de diagnostic, pentru
a reduce timpul necesar translației
din zona de cercetare către zona clinică.

b) investiții în educația personalului capabil să utilizeze aceste metode de diagnostic: medici, biologi, biochimiști, specialiști IT și specialist în Inteligența Artificială.

c) identificarea unor soluții de finanțare a acestor teste prin programul național de cancer și stabilirea unor criterii de acces pentru finanțarea centrelor de diagnostic pe criterii de performanță.

PNCC propune înființarea unor structuri care să permită tranziția către onco-hematologia adultului tânăr, precum și tratamentul integrat al pacientului pediatric cu cancer. Cum se pot obține concret aceste deziderate?

Cancerele diagnosticate în grupa de vârstă adolescent - adult tânăr (adolescent - young adult: AYA), definite ca fiind cele diagnosticate la vârste între 15 și 39 de ani, au crescut cu 29,6% în ultimele 4 decenii, potrivit unui studiu publicat în decembrie 2020 în JAMA Network Open. AYA necesită management diferit de cel pentru alte grupe de vârstă în abordarea noilor metode diagnostice de cancer, precum și a efectelor pe termen lung și tardive ale tratamentului. În ciuda ameliorării ratelor de supraviețuire, dificultățile de îngrijire a acestei populații vulnerabile există la mai multe niveluri: cea mai mare rată de neasigurare medicală, particularități biologice ale bolii, particularități psiho-sociale.

Aceste vulnerabilități pot fi abordate prin creșterea eforturilor în cercetare cu creșterea numărului de studii clinice îndreptate către cancerele AYA în paralel cu creșterea înrolării în aceste studii, extinderea accesului la îngrijire prin menținerea acestei populații în categoria de asigurați și oferirea de sprijin psihosocial specific AYA.

Soluția pentru realizarea acestor obiective este înființarea unor centre speciale care să abordeze integrat AYA și care să acorde servicii:

a) tratamentul cancerului: planificarea tratamentului, înrolarea în studii clinice, evaluarea pe termen lung a supraviețuitorului de cancer diagnosticat la vârstă pediatrică

b) terapii suportive adjuvante: fiziokinetoterapie, terapie spirituală, sprijin nutrițional, cursuri de mindfulness, etc c) terapie recreațională

d) fertilitatea și sănătatea reproducerii: planificare familială, conservarea fertilității, sănătatea sexuală

e) psihologie și psihiatrie: servicii de sănătate mintală

f) managementul durerii: managementul farmacologic/non-farmacologic, managementul simptomelor

g) îngrijiri paliative: planificare medicală și familială, sprijin spiritual pentru luarea deciziilor dificile

h) carieră/educație: asistență privind obiectivele de carieră și educaționale.Aceste centre, care vor reuni multe specialități clinice – oncologie, hematologie, onco-hematologie pediatrică, cardiologie, endocrinologie, nefrologie, ginecologie, oftalmologie, psihologi, kinetoterapeuți etc – vor asigura o abordare comprehensivă a pacientului AYA.

Pentru organizarea unui centru AYA sunt necesare a fi parcurse următoarele etape:

1. prezentarea viziunii asupra unui astfel de centru într-o întâlnire între reprezentanții societăților științifice implicate și autorități
2. analiza SWOT a acestui centru -  sunt de subliniat următoarele elemente:

• Punctele tari: structura de cercetare, expertiza pentru cancerele copilului și ale adultului, structura organizațională „building blocks”, suportul asociațiilor și al comunității
• Oportunitățile: dezvoltare de trialuri clinice specifice AYA
• Punctele slabe: organizație foarte complexă, infrastructură complexă și servicii de suport, dependența de centrele pediatrice și de adulți
• Amenințări: acces la tratament, competiția de finanțare cu alte instituții, susținere insuficientă din partea societății civile

3. realizarea planului strategic pe termen scurt, dar și pe termen lung

Pentru realizarea unui astfel de plan este necesară participarea și angajamentul din partea tuturor elementelor-cheie, părțile interesate și accelerarea procesului decizional.

de Bogdan Guță