Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate împreună cu Revista Politici de Sănătate au organizat în 27 noiembrie 2014, dezbaterea: “Criza forței de muncă din sănătate. Provocări şi soluţii pentru România şi la nivel European”, sub auspiciile Comisiei de Sănătate Publică şi ale Comisiei economice, industrii şi servicii din Senat, cu sprijinul Biroului pentru România al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Evenimentul s-a desfăşurat la Palatul Parlamentului şi a reunit autorităţi sanitare, europarlamentari, reprezentanţi ai instituţiilor din domeniul sănătăţii, medici, specialişti, sindicalişti şi reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi.
România a oferit lumii medici şi cadre medicale în valoare de 600 de milioane de euro şi asta numai în ultimul deceniu, a declarat prof.univ.dr.Florian Popa, vicepreşedintele comisiei de sănătate din Senat, în cadrul conferinţei. El a prezentat soluţia găsită de ţara vecină, Ungaria, care se confruntă cu acelaşi fenomen de migraţie a medicilor, dar pentru care a trebuit să se modifice Constituţia: „Un contract pe care studenţii maghiari a fost obligaţi să îl semneze şi care le impunea să muncească în ţară un anumit număr de ani după terminarea studiilor, iar în caz de emigrare, trebuiau să returneze costurile plătite de stat pentru educaţia lor pentru o anumită perioadă de timp”. Profesorul Popa a adăugat că o astfel de propunere a existat şi în România însă nu a fost agreată, aşa încât este nevoie de o poziţie formă a statului român şi a instituţiilor sale pentru un program european larg, care să ofere compensaţii ţărilor care dau specialişti, într-un mod organizat.
Europarlamentarul Cristian Buşoi a declarat în cadrul lucrărilor, că exodul medicilor este o problemă naţională, astfel încât soluţiile nu se află la Bruxelles, ci ele trebuie găsite în România: „Cred că principala cauză a migrării forţei de muncă este aceea a salarizării insuficiente. În mod evident, cât timp diferenţa de salarizare între România şi ţările avansate în UE poate fi şi de 5 – 10 ori mai mare, e complicat să ţinem în ţară personalul medical. Dar salariile nu sunt totul. Cred că avem o problemă importantă de organizare, de respect faţă de profesia medicală şi de corpul medical, care din păcate s-a deteriorat în ultima perioadă, de avansare în carieră, de transparenţă în modul în care se ocupă funcţiile şi poziţiile în sistemul sanitar din România. De aceea cred că depolitizarea, profesionalizarea, o mai bună organizare, o mai mare transparenţă, ar putea fi soluţii care pe termen mediu şi lung ar putea să îi facă pe medici să se gândească serios înainte de a pleca în străinătate”.
Tranziţia demografică, inovaţiile tehnologice, comerţul global şi schimbările instituţionale sunt factorii care influenţează resursele umane, care pot duce la dezechilibre de ordin numeric, geografic, în compentenţe şi pregătire – a subliniat reprezentantul OMS pentru România, dr.Victor Olsavski. În ceea ce priveşte Codul Global de Practică elaborat Organizația Mondială a Sănătății în 2010, dr.Olsavski a explicat că acesta cuprinde o serie de recomandări pe patru paliere: educaţie, reglementare, stimulente financiare, suport profesional şi personal: „Codul are la bază 7 principii fundamentale, cum ar fi etică în recrutarea internaţională (adică să nu recrutez dintr-o zonă unde ştiu că dacă iau personal, sistemele de sănătate vor suferi) şi tratarea echitabilă (dacă l-am luat la mine în ţară, trebuie să îi dau absolut toate condiţiile ca şi celor din ţara gazdă)”.
Ca soluţii pe termen scurt, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, prof.dr.Dorel Săndesc, a amintit iniţiativa legislativă ce va fi finalizată în luna decembrie şi care oferă medicilor „posibilitatea desfăşurării de activităţi private în spitalele publice, înafara orelor de serviciu, fără afectarea contractului cu Casa. Ne gândim chiar la schimbarea statutului medicilor din spitale. Medicii sunt profesii liberale şi activează ca atare. Dorim să promovăm ideea nu a unei angajări cu salariu fix, indiferent de numărul de pacienţi internaţi/operaţi pe lună, ci a unui contract de prestări servicii de tip liberal”. O altă soluţie identificată de la nivelul ministerului ar putea fi posibilitatea de a se redirecţiona 2% din impozitul pe venit către un fond de creştere a veniturilor medicilor.
Numărul total de medici care au cerut certificate profesionale pentru a putea profesa în străinătate este de 13.872, din anul 2008 şi până anul trecut. Conform unui raport întocmit de Fundaţia Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, Franţa, Germania, Itialia, şi Regatul Unit al Marii Britanii sunt destinaţiile favorite ale medicilor români.
Marilena Frâncu
