Politici de Sanatate

Criza de management din sistemul de sănătate

20 august
17:09 2016
Criza de management din sistemul de sănătate

Interviu cu dr. Horea Timiș, manager HBS Group

Managementul sanitar din România este unul de criză, indiferent de economia vremii. Totul, din lipsa de experiență și necunoașterea principiilor care stau la baza unor strategii de sănătate. Avem nevoie de resurse umane școlite în acest sens, lucru dificil când ne lipsește baza teoretică în cadrul acestui domeniu. de Roxana Maticiuc

Dacă ar fi să privim sistemul de sănătate ca pe o mare companie, atunci succesul acestuia ar depinde de strategiile pe care le abordează managementul companiei. Are Sănătatea din România o structură de management bine definită?

Sănătatea din România nu are o structură de management medical bine definită pentru că nu există resurse umane pregătite în acest sens la nivelul spitalelor, nu există literatură de specialitate în limba română pe acest segment și nu suntem corelați la noutățile și studiile internaționale din acest domeniu. Eu definesc Managementul Sanitar în România ca fiind unul de criză, fără concepte de management medical modern.

Ce credeți că lipsește din strategia de sănătate publică a țării?

Strategia de Sănătate Publică a țării este un document-cadru care respectă tendințele și direcțiile europene în domeniul sănătății, dar, din păcate, tocmai lipsa de experiență și necunoașterea principiilor care guvernează o strategie de sănătate o fac să nu fie înțeleasă. Ce îi lipsește? Evident, un Business Plan foarte clar, coerent, pe termen scurt, mediu și lung, dar și un suport de implementare a politicilor de sănătate până la nivelul de jos al celor care oferă servicii în acest domeniu. Instabilitatea politică este un factor care influențează negativ strategia de sănătate.

Vorbeați în spațiul public online despre nevoia unor strategii de sănătate la nivelul administrației publice locale. La ce vă referiți, mai exact, și ce ar trebui făcut ?

Sănătatea publică are ca obiect de studiu starea de sănătate a populaţiei, corelată cu factorii care o influenţează. Sănătatea publică este un deziderat încă în România, iar la nivelul administrației publice locale este înțeleasă ca fiind doar în legătură cu sectorul spitalicesc. Partea de prevenție și responsabilitate față de stilul de viață al cetățenilor este omisă în politicile administrative locale, ca și cum ar fi doar responsabilitatea Ministerului Sănătății și a Direcțiilor de Sănătate. Este nevoie ca fiecare județ și fiecare oraș să își dezvolte propriile strategii de sănătate publică locală pentru a veni ca suport pentru comunitate și pentru asistența medicală prespitalicească. Din cei patru factori determinanţi ai sănătăţii, stilul de viaţă are ponderea cea mai mare, de 51%, factorul biologic are o pondere de 20%, mediul ambiant are o pondere de 19%, sistemul de îngrijiri de sănătate – 10%.

Administrațiile publice au toate pârghiile legislative pentru a dezvolta astfel de politici de sănătate, informare, prevenție și intervenție în limita competențelor locale, pentru cetățeni. Un oraș sănătos este un oraș responsabil, iar acest lucru se va reflecta în scăderea costurilor și a poverii financiare în cadrul sistemului spitalicesc.

Ați creat platforma calitatespitale.ro. Care sunt primele concluzii la care ați ajuns după ce ați văzut răspunsurile pacienților?

Este foarte interesant că, pentru prima dată, spitalele sunt clasificate de răspunsurile privind experiența pacienților și se observă foarte clar o diferență între spitalele de același grad. Am dezvoltat acest instrument ca suport pentru managerii administrației publice locale, instituțiile de sănătate, dar și pentru pacienți, care au acum un loc unde pot să își exprime o poziție față de confortul, serviciile și personalul din spitale. Răspunsurile sunt echilibrate și indicatorii rezultați demonstrează o realitate în imagini atât a sistemului național de sănătate, cât și a fiecărui spital în parte. Suntem în etapa în care avem discuții să implementăm acest sistem la câteva spitale din țară dotate cu info-touch, ca un mod de monitorizare extern și independent față de ceea ce fac autoritățile.

Ce putem face pentru ca gradul de satisfacție a pacienților să fie din ce în ce mai mare?

Gradul de satisfacție nu este un indicator viabil în managementul medical modern. Am văzut multă lume care discută din reflex, dar în necunoștință de cauză. Relevantă este experiența pacientului, iar calitatespitale.ro tocmai asta colectează prin formatul pe care îl are. Este dovedit științific că îmbunătățirea gradului de mulțumire a pacientului poate fi influențată și de faptul că medicul discută pe scaun, în fața pacientului. Sperăm ca acest indicator să conteze tot mai mult și la noi în țară.

Sunt voci din interiorul sistemului medical care spun că banii alocați pentru Sănătate sunt suficienți, dar prost administrați. Dacă sunteți de acord cu această afirmație, care ar putea fi buzunarele prin care se pierd acești bani?

În nicio țară banii pentru Sănătate nu sunt suficienți și nu au să fie vreodată. Problema este, într-adevăr, a managementului acestora. Da, sistemul de sănătate din România, în actuala lui formă, permite o hemoragie financiară imensă, tocmai prin lipsa existenței unor proceduri de management foarte clare, lipsa unui audit extern și lipsa responsabilității financiare. Se cheltuie foarte mult, începând de la supraprocesarea pacientului cu exces de investigații până la lipsa de optimizare a serviciilor medicale în corelație cu nevoile arealului care definește unitatea sanitară. Este nevoie de definirea clară a ce servicii avem, așa încât să nu mai fie din 20 în 20 de kilometri aceleași secții concurențiale pe același buget de la CJAS. Serviciile medicale trebuie să fie complementare, sustenabile și eficiente cost-beneficiu.

Au fost și se mai scriu multe articole despre lipsa cadrelor medicale din România. Cum vedeți acest exod al medicilor și care ar fi specialitățile medicale unde ar fi nevoie de un personal mai numeros?

Lipsa cadrelor medicale? Ați văzut câți medici stau în centrele universitare fără serviciu? Ați văzut câți pleacă din cauză că nu au loc să lucreze în clinicile universitare? Ați văzut câți rezidenți termină anumite specialități, în special chirurgicale, care nu au un minimum de portofoliu? Da, există o proastă gestionare a resurselor umane, asta este altceva. Dacă la un spital județean nu avem endocrinolog, pediatru, neonatolog, hematolog, epidemiolog sau medic de urgență, nu înseamnă că sistemul este în colaps. Trebuie să analizăm de ce nu avem, unde avem prea mulți și de ce se întâmplă acest lucru? Da, există o proastă gestionare a resurselor umane la nivel național și acest lucru trebuie văzut ca o prioritate de urgență maximă, fără discursuri politice și cu mai multe soluții punctuale.

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: