25 % din populația Marii Britanii se estimează a fi obeză, iar în următorii 30 de ani sunt preconizate creșteri la mai mult de jumătate. Medicii avertizează că această criză a obezității ar putea paraliza sistemul de sănătate britanic, greutatea națiunii fiind în expansiune, costurile tratării pacienților supraponderali putându-se ridica la cel puțin 10 milioane de lire sterline pe an.
Managerii spitalelor se confruntă cu o nouă problemă: trebuie să-și lărgească ușile și coridoarele, pentru a face loc pacienilor obezi.
De asemenea, se văd nevoiți să investească în achiziționarea de paturi armate, diverse echipamente de ridicare, dar și în frigidere mortuare, în care să țină trupurile pacienților cu obezitate, decedați în spital.
Spitalele au cheltuit aproximativ 5,5 milioane de lire sterline, în ultimii trei ani, pentru tratarea pacienților supraponderali.
Yeovil District Hospital NHS Trust a cheltuit 15.000 de lire sterline pe un sistem de răcire a cadavrelor care nu puteau fi păstrate în incintele frigorifice ale spitalelor.
Doncaster & Bassetlaw NHS Trust a cheltuit 80.000 de lire sterline atunci când au modificat coridoarele spitalelor pentru a le adapta noilor condiții.
Obezitatea afectează infrastructura – care necesită schimbări în viitorul apropiat. Spațiile vor fi reproiectate, scaunele din mijloacele de transport, din sălile de cinema sau teatre vor fi modificate, așa cum în unele din restaurante au fost îndepărtate anumite componente ale scaunelor, pentru a nu fi incommode.
Există o corelație pozitivă între urbanizare și obezitate, această problematică fiind amplu dezbătută în lume. Pentru spațiile publice, cartiere și străzi sunt necesare strategii de design urban care să încurajeze mai mult transportul activ, mersul pe jos sau cu bicicleta.
Arhitecți și designeri organizează frecvent întâlni în care discută despre necesitatea proiectării unor spații mai sănătoase, dar și de a se crea posibilitatea deplasării și de a încuraja mișcarea, prin diverse metode.
Scările au fost multă vreme puncte focale ale clădirilor. Se proiectau scări frumoase, impresionante, pe care oamenii le foloseau cu drag. Scările rulante nu existau încă. Acum, dacă cineva încearcă să folosească scările, casa scărilor, va descoperi un spațiu urât și murdar, în care se simte captiv sau ajunge într-o parcare, afirma dr. Thomas Schlenker, directorul departamentului de sănătate publică din San Antonio, Texas.
Numeroase persoane se fotografiază lângă/pe scările diverselor muzee, edificii ale lumii. Însă, extrem de puțini se imortalizează în fața unui lift sau pe scările rulante. Cei care proiectează sau reamenajează scările unor imobile pot lua în considerare faptul că multe din povești au în centru scările și, conduși pe puterea poveștilor, să încurajeze oamenii de a le folosi, precum o făceau odinioară.
Dr. Schelder mai menționa că succesul politicior sanitare ce vizau eliminarea tuberculozei, a provenit de la reconfigurarea spațiilor, clădirilor și a structurilor urbane.
După ce The New York Times a publicat articolul cu titlul „Spune-i să mănânce legume și America va comanda cartofi prăjiți”, s-a pus problema unei strategii de sănătate care să includă și design-ul. Prin abordarea problemei supraponderalității populației prin intermediul arhitecturii și designului, guvernele încep să realizeze că „designerii ar putea fi cei mai buni războinici în lupta împotriva obezității și a costurilor sale”.
Apelul la schimbarea stilului de viață este adesea nefuncțional. De aceea, se încearcă remodelarea opțiunilor disponibile: oamenii își vor dori să meargă pe jos pentru că este mai ușor, mai ieftin, mai rapid sau mai plăcut. Strategia aceasta recunoaște că motivațiile nu țin de sănătate, ci, mai degrabă, de ceea ce este comod și plăcut.
Tinerii care sunt obișnuiți să interacționeze prin intermediul rețelelor sociale, deci folosindu-și degetele de a tasta, vor fi mai greu de convins să-și folosească picioarele pentru o plimbare într-un anumit spațiu. De aceea, în acest proces ce vizează lupta împotriva obezității, și a mobilizării tinerilor, de a avea interacțiuni reale, designerii trebuie să fie creativi, în a concura lumea virtuală, și a face și lumea reală interesantă. Spațiile urbane dense, stimulative, cu utilități multiple, pot încuraja mișcarea și interacțiunea socială față-către-față.
Recent am realizat un interviu cu prof. dr. Eduard Apetrei. Domnia sa, comparativ cu tinerii săi rezidenți, urcă de câteva ori pe zi, la etajul VII al clinicii, spre a-și vizita pacienții sau la vreo urgență. O cercetare din anul 1997 a arătat că bărbații care urcă 20-34 de trepte pe săptămână au un risc cu 20 % mai mic de accident vascular cerebral sau de deces din alte cauze cardiovasculare. Alt studiu, efectuat în urmă cu 10 ani în Atlanta, arată că persoanele care locuiesc în zonele suburbane, au o greutate mai mare decât cele care stau în zonele urbane, în care se desfășoară activități multiple.
De aceea, e necesară o regândire a strategiilor sanitare, în sensul includerii designului și proiectării active, care să încurajeze mișcarea și interacțiunea interumană și nu a celui de necesitate, care să rezolve o problemă, cum se întâmplă actualmente în Marea Britanie.
Dr. Richard Constantinescu
Surse:
http://www.mirror.co.uk/lifestyle/health/hospitals-widen-corridors-buy-reinforced-3702609
http://www.fastcodesign.com/1663272/a-new-design-movement-that-can-help-us-beat-obesity
http://tpr.org/post/could-city-and-public-space-design-help-solve-obesity-crisis
