Una din șase minore însărcinate nu a fost nici la medicul de familie, nici la medicul ginecolog pe parcursul sarcinii. Pentru mai mult de o treime dintre fetele care au rămas însărcinate în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin, diferența dintre ele și partenerul lor este de 5 ani sau mai mare. De asemenea, una din trei fete gravide în perioada minoratului are mamă care a născut la rândul ei primul copil înainte de a împlini 18 ani. România înregistrează 34 de nașteri la 1.000 de adolescente; în Europa, doar două state prezintă o situație relativ mai gravă: Bulgaria și Georgia, cu valorile de 36,8, respectiv 38,3 de nașteri. Astfel, aproape jumătate (45%) din nașterile de la fete cu vârsta sub 15 ani din UE provin din România – în ultimii cinci ani (2018 – 2022), România a înregistrat 40.916 nașteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la mame care încă nu împliniseră 15 ani.

 Situația aceasta are mai multe cauze, printre care pot fi enumerate discriminarea, rușinea, stigmatizare și lipsa de educație, a subliniat senatoarea Nicoleta Pauliuc, președinte Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, membru în Comisia pentru Sănătate din Senat, în cadrul evenimentului de lansare a Studiului privind mamele minore și gravidele minore. Raport de cercetare, realizat de organizația Salvați Copiii România. În acest sens, natalitatea este o componentă importantă a securității naționale, care din păcate, nu este o temă abordată în această perioadă electorală, a mai adăugat senatoarea Nicoleta Pauliuc.

 Minorele gravide nu urmează o formă de învățământ

Fenomenul gravidității în rândul minorelor este unul frecvent asociat cu mortalitate infantilă crescută, conform raportului Ministerului Sănătății (INSP) pentru 2022.  În total, din 2018 până în 2022, România a înregistrat 40.916 nașteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la mame care încă nu împliniseră 15 ani. Un rol important revine comunității care trebuie să se impluce, să explice și să susțină minorele  aflate în situația de a rămâne însărcinate. Două treimi din totalul minorelor gravide sau mame care în prezent nu urmează o formă de învățământ au abandonat școala înainte de a rămâne însărcinate, abandonul școlar fiind variabila explicativă cu cea mai ridicată contribuție în ceea ce privește natalitatea în rândul minorelor (mai importantă decât sărăcia, modelul cultural comunitar sau familial, mediul de rezidență sau etnia). Una din șase minore însărcinate nu a fost pe parcursul sarcinii nici la medicul de familie nici la medicul ginecolog pentru monitorizarea evoluției intrauterine a copilului. Rușinea și lipsa banilor sunt principalele motive pentru care minorele nu apelează la medicul ginecolog.

80% din mamele minore nu-și duc copii la medic

Majoritatea copiilor cu mame minore au între 0-2 ani și restul până în 3 ani împliniți. Cea mai mare parte a mamelor minore (80%), care nu merg cu copilul la medicul de familie pentru control regulat, nu au fost ele însele la control la medicul de familie pe perioada sarcinii, principalele argumente fiind similare: lipsa banilor (și a mecanismelor de garantare a controlului gratuit) și a transportului până în localitatea în care este localizat medicul de familie. Unu din cinci copii cu mamă minoră nu are schema de vaccinare completă în special din cauza lipsei de informare privind periodicitatea vaccinurilor pentru nou-născut și copilul mic și din cauza adversității, indusă de familie sau comunitate, față de vaccinuri. „În contextul politicii publice din România, se poate constata că abordarea problemelor legate de maternitatea la vârsta adolescenței se află încă într-o fază incipientă. Există o serie de reglementări legislative și programe izolate care sunt orientate către această categorie particulară de beneficiari, cu toate acestea, acestea nu sunt în mod necesar coordonate sau integrate într-un cadru programatic unitar. Mai mult, absența documentelor strategice sau programatice dedicate în mod explicit problemelor asociate cu mamele adolescente și definirea unor orientări de acțiune specifice în acest domeniu este evidentă”,  a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.

Metodologia cercetării

Dimensiunea eșantionului la nivel național a fost de 200 de tinere adolescente, mame sau fete însărcinate. Interviurile s-au realizat în 172 de localități. Majoritatea gravidelor minore (80%) au declarat vârste de 16-17 ani împliniți. La fel și toate mamele minore. În cazul gravidelor minore, una din cinci respondente are mai puțin de 16 ani. În două situații (2%) copilele însărcinate abia împliniseră la data studiului 14 ani, sarcina fiind instalată înainte de această vârstă. Majoritatea fetelor însărcinate erau în a doua jumătate a sarcinii (mai mult de 5 luni). Studiul a fost realizat în cadrul proiectului “Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale și sociale pentru adolescentele însărcinate și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România și Republica Moldova”, derulat de Organizația Salvați Copiii în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului – CIDDC și Asociația Sănătate pentru Tineri din Chișinău.  Proiectul este implementat în 16 județe din România și comunitățile rurale din 15 unități teritoriale din Republica Moldova.