Politici de Sanatate

Contractele cost-volum permit accesul mai multor pacienți la terapia fără interferon

08 iunie
07:00 2015
Contractele cost-volum permit accesul mai multor pacienți la terapia fără interferon

Interviu cu dr. Marius Tanasă, vicepreședinte ANMDM

Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) a emis recent deciziile pentru 51 de molecule care vor beneficia de includere condiționată în lista medicamentelor gratuite și compensate. Printre acestea se numără și noile molecule eficiente în tratamentul hepatitei C – terapia fără interferon, care permite vindecarea afecțiunii în proporție de aproape 100%. Potrivit reprezentanților Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, pacienții cu hepatita C vor putea beneficia de noile molecule la sfârșitul lunii mai / începutul lunii iunie. Pacienții vor trebui însă ierarhizați, în funcție de gravitatea afecțiunii, deoarece sistemul nu-i poate trata pe toți deodată.

În afară de noile molecule eficiente în tratamentul hepatitei C, ce alte molecule au primit decizie favorabilă?

Sunt molecule folosite în oncologie, reumatologie, psihiatrie, în aproape toate celelalte specialități. Toată lumea s-a concentrat însă pe hepatita C, care până acum nu a avut soluții terapeutice atât de eficiente. Aceste noi molecule care nu mai au nevoie de prezența interferonului pot rezolva mult mai bine patologia decât tratamentele folosite anterior. Ele sunt așteptate de multă vreme, având în vedere că rata de răspuns virusologic, la pacienții care nu au dezvoltat ciroză, se apropie de 100% și este firesc ca pacienții să și le dorească.

Când estimați că noile molecule vor ajunge la pacienți?

Este o întrebare la care nu vă pot da o dată anume, dar acest lucru se va întâmpla cât de curând, în cursul acestui an lucrurile se vor rezolva. Depinde cât de repede se finalizează negocierile pentru contractele cost-volum. Deja pe site-ul CNAS există criteriile de includere în această terapie. Practic, toți pacienții au indicație de a beneficia de terapia fără interferon, însă vor trebui cumva ierarhizați, deoarece nu pot fi tratați toți deodată.

Sunt aceste contracte cost-volum cea mai bună variantă de introducere pe piață a terapiei fără interferon?

Am putea include aceste molecule și acum, dar am trata mai puțini pacienți pe an. Noi vrem să tratăm cât mai mulți, chiar pe toți. Decât să tratăm un număr mic de pacienți la prețul ridicat al terapiei fără interferon, preferăm să obținem un preț mai mic prin negocierea acestor contracte cost-volum și să tratăm cât mai mulți pacienți.

Pe autoritate o interesează să plătească cât mai puțin și să trateze cât mai mulți pacienți, iar compania, pe de altă parte, are interesele ei comerciale. Și atunci trebuie discutat și văzut, pornind de la prețul afișat în CANAMED, ca aceste prețuri să coboare conform formulei de calcul prevăzută în Ordinul care reglementează negociarea contractelor cost-volum. De exemplu, ai un buget cu care poți trata 10 sau 15 pacienți și este de preferat să tratezi 15. Acesta este scopul contractelor cost-volum.

Se pare însă că industria farmaceutică nu este complet de acord cu formula de calcul a prețurilor medicamentelor…

Într-o negociere, este normal să fie nemulțumit cineva. A fost o întâlnire a asociațiilor producătorilor de medicamente la care am participat și eu, și domnul președinte Vasile Ciurchea. Nu spune nimeni că trebuie să te duci până la 95% discount, dar se poate merge până acolo. Firește, fiecare are calculele lui și nu-l obligă nimeni să reducă prețul cu mai mult. Vă repet, nu poți să tratezi pe toată lumea deodată, pentru că nu-ți ajung banii.

Cine își asumă mai multe riscuri – statul sau companiile farmaceutice?

În orice contract există riscuri și beneficii. Interesul este ca toată lumea să fie mulțumită. Pe de o parte, statul trebuie să câștige prin fap­tul că își utilizează mai bine fondurile și că tratează mai mulți pacienți, iar pe de altă parte, companiile trebuie să fie mulțumite pentru că moleculele lor sunt puse în vânzare pe piață. Una este să ai o terapie care costă între 20.000 și 40.000 de euro disponibilă în farmacie și alta este ca această terapie să fie vândută. Nu știu câți pacienți și-ar putea permite să dea aceste sume pe tratament.

Raportul cost-eficiență al acestor noi molecule a fost evaluat prin mecanismul de evaluare a tehnologiilor medicale, implementat anul trecut de ANMDM?

Bineînțeles. Așa cum prevede și Ordinul 861, avem niște criterii de evaluare, bazându-ne pe experiența colegilor din Marea Britanie, Franța și Germania, unde aceste mecanisme sunt foarte bine puse la punct. În viitor, avem în plan să realizăm și propriul nostru sistem de evaluare, pentru că în cazul unor medicamente producătorii nu doresc ca ele să fie evaluate la NICE sau la HAS, deoarece în Marea Britanie sau în Franța patologia respectivă este mai rar întâlnită. Dar la noi ne interesează să evaluăm medicamentele. Spre exemplu, pentru tratamentul tuberculozei avem medicamente ieftine care nu pot fi introduse pe piață pentru că nu sunt evaluate și nu îndeplinesc criteriile. În acest caz, a trebuit să creăm un criteriu nou, cel al bolilor infecțioase cu risc de sănătate publică, pentru a le introduce automat.

Care este marele avantaj al introducerii acestor mecanisme?

În mod clar, faptul că avem deja 40 de molecule noi. Poate că au fost niște sincope, că la un moment dat nu s-au înțeles la nivelul comisiilor de specialitate în ceea ce privește protocoalele, dar sunt niște molecule noi care au apărut pe lista medicamentelor compensate. Acum, iată, sunt aceste 51 de molecule care vor intra pe piață prin contractele cost-volum. Într-un an, discutăm de aproape 100 de noi molecule care apar pe listă, altele care și-au schimbat statutul de compensare de la 50% la 20% și foarte puține care au fost scoase de pe listă.

Până la finalul anului, estimați că vor fi introduse noile molecule pe listă?

Sperăm să terminăm această primă etapă și să existe medicamentele pe piață, să beneficieze pacienții de ele și, în viitor, ca acest mecanism să nu se mai oprească, pentru ca evaluarea medicamentelor să fie continuă. O dată pe an, să verificăm lista medicamentelor compensate, pentru a vedea care molecule îndeplinesc criteriile pentru a fi păstrate pe listă și să evaluăm moleculele noi care pot intra pe această listă. Cu alte cuvinte, ne dorim să existe o revizuire continuă a listei, pentru a nu mai avea întreruperi de șase-șapte ani.

Sunt și foarte scumpe aceste molecule…

Sunt într‑adevăr foarte scumpe, iar bugetul pentru medicamente este și el limitat. Numai bugetul pentru a trata această afecțiune ar depăși cu mult bugetul total pentru toate medicamentele. Astfel, având în vedere că boala nu duce la o deteriorare rapidă a stării de sănătate, anumiți pacienți mai pot aștepta, prioritari fiind cei care au cea mai mare nevoie de acest tratament, în acest moment.

Sperăm să terminăm această primă etapă și să existe medicamentele pe piață, să beneficieze pacienții de ele și, în viitor, ca acest mecanism să nu se mai oprească, pentru ca evaluarea medica­mentelor să fie continuă.

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: