Politici de Sanatate

Consolidarea Capitalului Uman – esența dezvoltării durabile a Republicii Moldova

31 mai
13:07 2022
Consolidarea Capitalului Uman – esența dezvoltării durabile a Republicii Moldova

Interviu cu Inguna Dobraja, Directoarea de țară pentru Moldova, Europa și Asia Centrală, Banca Mondială. 

Banca Mondială a oferit peste 1,4 miliarde de dolari SUA ca împrumut Republicii Moldova de când țara a aderat la Grupul Băncii Mondiale (GBM) în urmă cu 30 de ani. Anul acesta va fi marcată această etapă importantă de colaborare. Inguna Dobraja, Directoarea de țară pentru Moldova, Europa și Asia Centrală, a redat imaginea de ansamblu asupra implicării Băncii Mondiale până în prezent și a rezultatelor semnificative obținute pentru îmbunătățirea bunăstării poporului moldovenesc.

Ați lucrat în poziții de conducere în întreaga lume. Care sunt asemănările și deosebirile dintre diferite țări când vine vorba de dezvoltare economică și durabilă pe care le puteți releva?

Banca Mondială activează în țări care dezvoltă și construiesc economii durabile. Am lucrat pe trei continente și, cu siguranță, țările au structuri economice diferite, demografii diferite care determină nevoile de educație, sănătate, piețe de muncă, protecție socială. Țările au, de asemenea, priorități diferite pentru dezvoltarea lor, dar tot mai multe țări tind spre o dezvoltare durabilă pe termen lung și ecologică. Un lucru comun pe care îl au aceste țări sunt instituțiile slabe atât la nivel central, cât și la nivel local. Prin urmare, cea mai importantă problemă ce poate fi programată este investiția în consolidarea capacității instituțiilor. Aceasta nu va fi o activitate pe termen scurt – construirea instituțiilor necesită timp. Uneori, importanța consolidării instituțiilor și a capacității nu este pe deplin recunoscută și implementarea programelor prioritare de dezvoltare suferă întârzieri. Astfel, în fiecare țară în care am lucrat, am încercat să subliniez importanța construirii unor instituții puternice, esențiale pentru dezvoltarea durabilă pe termen lung.

Care sunt obiectivele Strategiei de parteneriat cu țara pentru Republica Moldova și care sunt direcțiile strategice ale acesteia?

Cadrul de Parteneriat cu Țara (CPȚ) pentru anii 2018-22 sprijină tranziția R. Moldova către un model de dezvoltare mai durabil și mai favorabil incluziunii printr-o combinație de analize, consiliere, finanțare și parteneriate. CPȚ se bazează pe prioritățile naționale, ia în considerare rezultatele și lecțiile învățate din implementarea proiectelor și strategiilor anterioare și se axează pe: (a) consolidarea statului de drept și răspunderea instituțiilor economiei naționale; (b) îmbunătățirea accesului incluziv la serviciile publice și a eficienței și calității acestora; și (c) îmbunătățirea calității și relevanței educației și formării pentru competențe relevante pentru locul de muncă. O evaluare a strategiei la mijloc de termen în 2021 a validat aceste domenii de interes și le-a ajustat la contextul, prioritățile și mediul operațional în evoluție ale țării, pentru a crea un impuls pentru o guvernare economică solidă; a menține și spori progresul în cadrul guvernării serviciilor; a accentua atenția asupra învățământului superior în cadrul agendei de competențe mereu importantă; și a integra schimbările climatice în programul sprijinit de Bancă. Banca a făcut, de asemenea, ajustări pentru a reflecta sprijinul GBM pentru răspunsul Moldovei la situația de urgență cauzată de COVID-19 și redresarea și reziliența post-criză și, mai recent, la criza refugiaților, prin noi împrumuturi, schimbarea destinației proiectelor de investiții în curs și studii analitice și tehnice. GBM și-a lansat următorul CPȚ pe cinci ani (2023-2027), care se va construi în jurul priorităților din planurile de dezvoltare ale guvernului și provocărilor identificate în studiile din sectorul de stat și privat, efectuate de Bancă. Aceasta va fi o strategie de implicare comună, vizând consolidarea instituțiilor la nivel central și local, îmbunătățirea mediului de afaceri și competitivitatea economiei R. Moldova, construirea capitalului uman prin investiții în sănătate, educație și protecție socială, și asigurarea că R. Moldova este mai bine pregătită pentru a face față crizei emergente.

Care sunt cele mai mari și mai importante proiecte (active sau propuse) ale BM în Republica Moldova?

Programul finanțat de Bancă în R. Moldova este amplu, cu rezultate livrate într-o varietate de sectoare importante. În prezent, valoarea totală a acestuia este de 638,1 milioane de dolari SUA pentru 12 proiecte de împrumut aflate în derulare în sectoarele agriculturii, educației și sănătății, în modernizarea administrației fiscale și a altor servicii guvernamentale, inclusiv în accesul îmbunătățit la servicii esențiale cheie, îmbunătățirea drumurilor locale, eficiența și securitatea sectorului energetic, alimentarea cu apă, cadastru și evaluarea proprietății. Programul de împrumut este susținut de servicii solide de analiză și consiliere în toate domeniile care oferă cunoștințe cheie, informează despre noile operațiuni, elimină lacunele de informații existente și răspund nevoilor autorităților de asistență tehnică și sprijin consultativ. Doar în perioada strategiei actuale au fost livrate nouă proiecte de investiții noi, în valoare totală de 457,3 milioane de dolari SUA, iar un alt proiect de investiții va fi aprobat de Consiliul nostru până la sfârșitul ciclului actual de strategie – o operațiune de 50 de milioane de dolari SUA pentru a stimula competitivitatea și reziliența MIMM-urilor din R. Moldova. Deși strategia definește în prealabil programul de împrumut și cel analitic într-un acord comun cu guvernul, sprijinul Băncii a fost flexibil pentru a se adapta nevoilor emergente pentru a răspunde la COVID-19 și a se redresa după acesta, și a da răspuns la noile priorități guvernamentale. De exemplu, au fost făcute ajustări ale programului și au fost alocate fonduri suplimentare pentru a consolida răspunsul sistemului național de sănătate, pentru a oferi ajutor medical și sprijin social celor mai vulnerabili în timpul pandemiei de COVID-19. În plus, angajamentul nostru din sectorul educației a fost reorientat pentru a sprijini învățarea online care devine tot mai imperativă în contextul crizelor actuale. Mai recent, pentru a răspunde crizei actuale a refugiaților, Banca a accelerat pregătirea unei Operațiuni pentru politici de dezvoltare considerabile – un sprijin bugetar general – care urmează să fie aprobată în luna mai.

Care sunt direcțiile de dezvoltare în sensul îmbunătățirii stării de sănătate a populației, din perspectiva Băncii Mondiale? Ce recomandări aveți?

Formarea capitalului uman crește semnificativ randamentul investițiilor societale și îmbunătățește perspectivele economice ale unei țări. Creșterea capitalului uman necesită investiții adecvate în sănătate, educație și protecție socială, de-a lungul ciclului de viață, printr-o abordare multisectorială, din partea întregului guvern.

Deși cheltuielile R. Moldova pentru sănătate se compară în mod echitabil cu cele ale altor țări cu venituri similare, rezultatele sale în domeniul sănătății nu sunt atât de bune pe cât ar fi de așteptat. Din cauza îmbătrânirii populației, creșterii bolilor netransmisibile, introducerii tehnologiilor moderne și a infrastructurii spitalicești învechite a R. Moldova, este probabil ca costul asistenței medicale să crească. Astfel, extinderea îngrijirilor preventive și a tehnologiilor cu costuri reduse este de importanță majoră. Pe termen scurt, gestionarea pandemiei de COVID-19 și îmbunătățirea rezilienței sistemului de sănătate este o prioritate cheie pentru țară. Îmbunătățirea eficienței sectorului spitalicesc este importantă pentru a crea suficient spațiu de susținere prioritară a serviciilor de asistență medicală primară și alocarea unei cote mai mari din cheltuielile publice pentru serviciile respective, precum și pentru reducerea prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile prin intervenții de sănătate publică, inclusiv prin taxele pentru ocrotirea sănătății.

Când vorbim de acoperirea universală cu servicii de sănătate, ne dorim de fapt acces echitabil la asistența medicală și protecția populației aflate în pericol. Cum vedeți implementarea acestui obiectiv în țara noastră?

Deși sistemul de sănătate se confruntă cu multe provocări, există posibilitatea de a îmbunătăți eficiența sectorului, creând astfel o oportunitate de a atinge acoperirea universală cu servicii de sănătate. În R. Moldova, un volum semnificativ de asistență medicală este prestat la nivel spitalicesc cu costuri ridicate, în mare parte fiind determinată de comportamentul și preferințele pacienților și de prezența unei infrastructuri spitalicești mari. Dezvoltarea rețelei de asistență medicală primară și recurgerea la mecanismele financiare pentru a stimula utilizarea asistenței medicale primare poate ajuta sistemul să devină mai rentabil din punct de vedere cost-eficiență. În plus, pachetul de servicii medicale nu maximizează încă instrumente precum evaluarea tehnologiei sănătății (HTA), pentru a se baza pe dovezi și analize sistematice, pentru a determina prestarea optimă a serviciilor, având în vedere fondurile disponibile. Introducerea și creșterea gradului de adoptare a acestor măsuri poate ajuta la creșterea acoperirii eficiente a serviciilor, la crearea spațiului fiscal și la consolidarea sustenabilității financiare a sistemului de sănătate.

Pentru a facilita acest proces, Banca Mondială, împreună cu Biroul de Cooperare al Elveției în R. Moldova, finanțează și implementează un proiect axat pe consolidarea finanțării sistemului de sănătate și pe furnizarea de servicii medicale. Sprijinind parcursul R. Moldova către acoperirea universală cu servicii de sănătate, conlucrăm pentru a îmbunătăți raportul calitate-preț al cheltuielilor pentru sănătatea publică consolidând capacitatea Guvernului R. Moldova de a acționa ca un cumpărător strategic. De asemenea, analizăm blocajele sistemice (cum ar fi guvernarea) în prestarea eficace a serviciilor de asistență medicală primară de calitate înaltă.

După criza financiară globală a venit criza de sănătate cauzată de COVID-19. Chiar și în acest context, putem vorbi despre oportunități în aceste crize?

Republica Moldova a trecut prin reforme de succes în ultimii ani, dar și prin instabilitate politică și dezvoltare economică slabă. Pandemia de COVID-19 a exacerbat și mai mult situația socioeconomică. La fel ca multe țări din Europa, R. Moldova a fost puternic lovită de pandemia de COVID-19. Ponderea populației care a fost vaccinată cu schema completă rămâne scăzută. Ca și în alte țări, pandemia a perturbat prestarea de alte servicii medicale. Când numărul pacienților cu COVID-19 a crescut, aceasta a pus o presiune semnificativă asupra resurselor umane și a capacității de paturi din spitale, impunând adesea concentrarea pe îngrijirea cazurilor care pun viața în pericol și pe cele mai esențiale. Intervențiile planificate înainte de pandemie au fost anulate și spitalele s-au concentrat pe urgențele medicale. Banca Mondială a răspuns aproape imediat la pandemia de COVID-19 și a ajutat să se facă față crizei din sectorul sănătății din R. Moldova. În același timp, continuăm să lucrăm îndeaproape cu Guvernul și cu alte agenții pentru a ne asigura că nevoile pe termen mai lung, crearea unui sistem de sănătate mai incluziv și mai eficace  rămân pe agenda de reformă a Guvernului.

Ce face Banca Mondială în Republica Moldova ca răspuns la pandemia de COVID-19?

În R. Moldova, ca și în multe alte țări, Banca Mondială s-a angajat să ofere un răspuns rapid și flexibil la COVID-19 chiar de la începutul pandemiei. Ca măsură urgentă de atenuare a situației epidemiologice din țară, în strânsă colaborare cu Guvernul și partenerii de dezvoltare, Banca Mondială a lansat în aprilie 2020 „Proiectul de pregătire și răspuns la situația de urgență cauzată de COVID-19 în Moldova”. Obiectivul proiectului a fost triplu – de a preveni, a detecta și a răspunde pericolului pe care îl reprezintă pandemia de COVID-19 în Republica Moldova.

Proiectul de pregătire și răspuns la situația de urgență cauzată de COVID-19 în Moldova continuă să susțină sistemul de sănătate prin creșterea numărului de paturi de terapie intensivă pentru cazurile de COVID, de la 220 la 430, în 19 spitale din țară, ceea ce este în concordanță cu numărul mediu de paturi de terapie intensivă din Europa. Au fost procurate echipamente medicale esențiale pentru 55 de spitale în care sunt tratate cele mai complexe cazuri de COVID-19, echipamente de protecție individuală, ambulanțe și multe alte articole pentru a ajuta personalul medical din prima linie. Pe lângă sprijinirea răspunsului la COVID-19 în sectorul sănătății, proiectul include și măsuri de protecție socială pentru a ajuta cele mai sărace categorii de cetățeni să facă față impactului imediat al pandemiei. A fost un răspuns transversal bine coordonat, folosind Programul de Ajutor Social pentru a oferi circa 26 de milioane de dolari SUA ca sprijin social și financiar pentru gospodăriile sărace. Drept urmare, aproape 97 de mii de gospodării au primit deja cel puțin o plată.

Ezitarea la administrarea vaccinului a devenit o problemă, și nu doar în R. Moldova. Cu toate acestea, în primul rând, este important să se asigure că vaccinurile sunt disponibile pentru toți moldovenii, ceea ce nu era cazul la începutul pandemiei. Proiectul de răspuns la situația de urgență cauzată de COVID-19 a fost suplimentat cu o finanțare adițională de 25,2 milioane de euro pentru a permite un acces echitabil și la prețuri accesibile la vaccinurile anti-COVID-19 și pentru a asigura implementarea efectivă a vaccinului în R. Moldova.

O altă componentă semnificativă pe care o susține proiectul este comunicarea. Activitățile de comunicare bine coordonate sunt esențiale pentru a crește gradul de conștientizare, cunoaștere și înțelegere a riscurilor și a impactului potențial al pandemiei; campaniile de comunicare ar trebui să sublinieze, de asemenea, importanța vaccinării. Aceste activități vizează diverse categorii de public – sectorul privat, sectorul public, populația urbană și rurală, tinerii și vârstnicii.

Ce experiență și perspectivă personală aduceți acestei provocări?

Activitatea într-o țară care trece printr-o pandemie nu este prima mea experiență în a face față unei crize de sănătate. Am fost în Liberia în timpul epidemiei de Ebola și trebuie să recunosc că a fost experiența mea cea mai provocatoare, dificilă și plină de satisfacții, dar care mi-a permis, de asemenea, să învăț multe și să realizez importanța de a fi bine pregătit. Prevenirea este mai bună decât vindecarea și investiția în pregătire este esențială. Abordarea crizei de sănătate este o sarcină multisectorială și cele mai bune rezultate provin din planificarea solidă și implementarea coordonată. Sănătatea, educația și protecția socială trebuie să fie suficient de rezistente pentru a proteja oamenii, în special pe cei mai săraci, de crize precum pandemia de COVID-19. În Liberia am înțeles cât de importantă este nu doar abordarea situației de urgență, ci și utilizarea acestei experiențe pentru a pune bazele unui sistem de sănătate mai solid care trebuie să reziste crizelor viitoare. Deși impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 este enorm – nu doar în R. Moldova, ci și în întreaga lume –, criza este întotdeauna și o oportunitate. Sistemul de sănătate al R. Moldova trebuie să iasă din această pandemie mai puternic și mai rezistent decât înainte, abordând vulnerabilitățile nu doar în sistemul de sănătate, ci și în modelul său economic și folosind tot sprijinul disponibil pentru o reconstrucție mai temeinică.

Actuala criză de sănătate a arătat că niciun sistem de sănătate nu a fost pregătit pentru aceasta. Am putea, totuși, avea o strategie preventivă la nivelul politicii sanitare de stat pentru a ajuta sistemul să se adapteze mai rapid la o situație de risc viitoare?

Republica Moldova are o capacitate relativ bună de supraveghere, sisteme de avertizare timpurie, diagnostic de laborator și tratament. Cu toate acestea, țara trebuie să stabilească un ciclu rezistent de pregătire pentru situațiile de urgență în sănătate, care să permită Republicii Moldova să își alinieze mai bine capacitățile existente pentru un răspuns în timp util și eficient; să identifice lacunele și să canalizeze resursele pentru a le rezolva; și să elimine blocajele pentru a consolida pregătirea și răspunsul în caz de urgență. Indicele Securității Sănătății Globale, publicat în 2019, evidențiază constrângerile-cheie, în special în domeniile cu răspuns rapid, capacitatea sistemului de sănătate, detectarea și raportarea, plasând Moldova pe locul 78 din 195 de țări. O evaluare externă comună (EEC) din 2018 a identificat vulnerabilități semnificative în ceea ce privește pregătirea și finanțarea în caz de pandemie, cu provocări deosebite în domeniile sistemelor de laborator, detectarea cazurilor, coordonarea răspunsului, detașarea personalului și comunicarea riscurilor. Primii pași în acest sens au fost deja făcuți ca răspuns la pandemia de COVID-19. Cu ajutorul proiectului finanțat de Banca Mondială, Guvernul a consolidat sistemele de supraveghere a bolilor și capacitatea laboratoarelor din sănătatea publică de a confirma cazurile cu materiale și echipamente medicale noi. Procesul de consolidare a pregătirii pentru situații de urgență ar trebui să urmeze un ciclu iterativ. Aceasta ar trebui să înceapă cu evaluarea riscurilor și capacității, stabilirea mecanismelor de coordonare, planificarea, finanțarea și capacitatea de implementare, până la efectuarea de exerciții de simulare, evaluare și organizarea de acțiuni corective. Rezultatele evaluării capacității și a riscurilor strategice pot fi utilizate pentru a ghida programarea bazată pe risc care va cataliza acțiunile de prevenire, pregătire și reducere a nivelului de risc asociat cu un anumit pericol și consecințele acestuia asupra sănătății. Lecțiile învățate din răspunsul la pandemia de COVID-19 pot informa mai larg despre evaluarea rezilienței sistemului de sănătate și pot ghida reformele pentru a-i îmbunătăți capacitatea de a se pregăti, de a răspunde, de a se adapta și de a se reconstrui mai temeinic după șocuri.

de Elena Roșca

 

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: