ONLINE – de la diagnostic și plan de tratament, în sala de operație
Cea de-a șasea ediție a Congresului multidisciplinar „Împreună construim excelența”, care a avut loc ONLINE în perioada 13-17 octombrie 2020, a continuat formatul deja cunoscut de multidisciplinaritate și prezentare a experienței românești și internaționale în diferite patologii.
Temele de anul acesta ale congresului au fost: Clinica Sânului, Actualități în obstetrică-ginecologie, Actualități în dermatologie, Up-to-date in COVID-19, Abordări multidisciplinare în cancerul colorectal și Actualități în oftalmologie.
Sesiunile s-au bucurat de participarea a peste 1.500 de cadre medicale și speakeri români și străini, iar temele prezentate au fost focusate atât pe experiențele din sala de operație, cât și pe etapele de diagnostic și planul de tratament în diferite patologii.
Congresul Multidisciplinar „Împreună construim excelența”, organizat de Asociația Română pentru Chirurgie Endoscopică și alte Tehnici Intervenționale (ARCE), sub egida Clubului Regal al Medicilor, a fost creditat cu 28 puncte EMC.
Cancerul mamar: chirurgia conservatoare și biopsia ganglionului-santinelă
Chirurgia cancerului mamar suferă o de-escaladare în beneficiul pacientelor, în general. Chirurgia conservatoare mamară câștigă din ce în ce mai mult teren în fața mastectomiei, iar biopsia ganglionului-santinelă câștigă și ea teren în fața limfadenectomiei axilare.
„Biopsia ganglionului-santinelă a devenit un standard după anii 2000, iar beneficiul maxim este că se evită limfadenectomiile inutile și, implicit, morbiditățile consecutive acestei intervenții. Statisticile arată că, după o limfadenectomie axilară, una din trei femei riscă apariția limfedemului membrului superior”, a explicat dr. Simona Filip, medic primar chirurgie generală, coordonator Centrul Sânului din cadrul Ponderas Academic Hospital.
În practică, apare întrebarea dacă este sau nu indicat să facem ganglionul-santinelă după ce pacienta a suferit o chimioterapie neoadjuvantă? „Studiile arată că ne confruntăm cu o rată destul de crescută de rezultate fals negative în biopsia ganglionului-santinelă după neoadjuvanță. Această rată de fals negativitate scade cu cât putem recolta și examina mai mulți ganglioni-santinelă”, a mai spus specialistul.
Ecografia obstetricală – depistarea anomaliilor cromozomiale
Ecografia primului trimestru de sarcină a căpătat o importanță deosebită, având o valoare predictivă în multe situații. Dr. Marius Bogdan Mureșan, coordonator centru de medicină fetală din cadrul Spitalului PREMIERE Timișoara, a discutat despre anomaliile cromozomiale și anomaliile structurale în primul trimestru. „Dacă ne referim la anomaliile cromozomiale, cea mai cunoscută dintre ele – Sindromul Down sau trisomia 21– este cea care a inițiat cercetarea și, respectiv, a dezvoltat screeningul de prim trimestru, ideea principală fiind aceea de a depista această anomalie. La protocolul FMF de prim trimestru se pot depista 71% din anomaliile cromozomiale și genetice. Adăugând și o ecografie morfologică de prim trimestru corect efectuată, mai depistăm încă 17% dintre ele. Folosim NIPT (noninvasive prenatal testing) doar pentru Sindromul Down și recomand amniocenteza în contextul unui fenotip ecografic anormal, deoarece riscul de avort este mic”.
Tratamentul medicamentos în endometrioză
Endometrioza este o patologie care afectează una din zece femei de vârstă productivă. Caracteristicile clinice ar fi durerea, cu diversele ei forme, și infertilitatea, care apare la 40% din paciente. „Dincolo de diagnosticul bolii, care, la ora actuală, eu susțin că poate fi noninvaziv, trebuie să inițiem un tratament corect, care să însoțească pacienta pe o lungă perioadă de timp, deci un tratament cu o complianță bună. În ceea ce privește terapia, există un tratament simptomatic dar, din păcate, nu există un tratament curativ în endometrioză. Dincolo de tratamentele simptomatice, avem tratamente hormonale. Contraceptivele orale combinate sunt prima linie de tratament în endometrioză, ele controlează durerea și pot controla și progresia bolii pe o anumită perioadă de timp”, a recomandat dr. Voicu Simedrea, medic primar obstetrică-ginecologie, Endo Institute.
Criteriile internaționale în clasificarea lupusului eritematos
Sesiunea „Actualități în dermatologie” a dat ocazia participanților să afle care sunt criteriile LES EULAR/ACR 2019 în clasificarea lupusului eritematos. „Pielea are propria apărare imunologică, la care se adaugă o raportare la sistemul imun general. Criteriile EULAR sunt stabilite într-o populație de pacienți cu LES care este văzută într-un mediu reumatologic, motiv pentru care ele au valoare predictivă slabă pentru pacienții dermatologici. De aceea, noi identificăm leziunile din lupusul eritematos și le raportăm la lupusul sistemic. Deci, există discordanțe – dermatologii privesc diferit față de reumatologi. De exemplu, lupusul eritematos subacut este privit de noi ca un lupus cu un prognostic vital bun, spre deosebire de lupusul eritematos sistemic”, a spus prof. dr. Olga Simionescu, șef Clinica I Dermatologie din cadrul Spitalului Clinic Colentina.
Diagnosticul clinic și biologic al COVID-19
Prof. dr. Victoria Aramă, medic primar boli infecțioase, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, a prezentat participanților mai multe detalii legate de infecția cu SARS-CoV-2. „Evoluția clinică a COVID-19 se desfășoară în trei mari stadii. Primul este stadiul de infecție timpurie, în care avem o replicare virală intensă și în care pacientul prezintă febră, mialgii, cefalee etc., în care ideal ar fi să tratăm pacientul cu un antiviral eficient. Stadiul doi este reprezentat de faza pulmonară a bolii, care are două substadii (2A și 2B) în care ajung peste 20% din pacienți. Este stadiul în care, pe de o parte, încă avem o replicare virală importantă, însă începe și răspunsul inflamator sistemic important, care crește progresiv. În această fază 2, pacientul începe să prezinte dispnee și hipoxie, apar modificări radiologice, fiind o fază în care avem nevoie atât de antiviral, cât și de un tratament patogenic care să limiteze răspunsul inflamator sistemic. Se ajunge la faza a treia – respectiv faza de hiperinflamație, în care ajung aproximativ 5% dintre pacienți. Este etapa în care pacientul intră în insuficiență respiratorie acută și în care dezvoltă, din păcate, și alte insuficiențe de organ, până la șoc și, uneori, deces. În această fază, avem markerii de inflamație mult crescuți. Este nevoie de tratament patogenic și antiinflamator – aici ne ajută foarte mult corticosteroizii, dexametazona”, a fost recomandarea prof. dr. Victoria Aramă în cadrul sesiunii Up-to-date in COVID-19.
Mobilizarea flexurii splenice a colonului – pas cu pas
Prof. dr. Cătălin Copăescu, președinte al Asociației Române pentru Chirurgie Endoscopică şi alte Tehnici Intervenţionale (ARCE) și copreședinte al Congresului Multidisciplinar „Împreună construim excelența”, a adus în discuție o temă destul de controversată, deoarece mobilizarea unghiului splenic al colonului s-a însoțit de fiecare dată de complicații (splenectomii tactice). „Mobilizarea unghiului splenic este parte a unui standard pentru a obține o anastomoză colorectală sau coloanală cu o rejecție joasă sau ultrajoasă, având nevoie de un material consistent și bine vascularizat. Dacă ne gândim că la acest nivel pot apărea tumori, este nevoie să fim bine familiarizați cu anatomia din această regiune, astfel încât să putem diseca corect în planuri anatomice. Exercițiul disecției în cazurile în care anatomia este nemodificată, și anume, mobilizarea de rutină a unghiului splenic al colonului, este un deziderat în acest sens”, a menționat prof. đr. Cătălin Copăescu.
Tomografia, standard în degenerescența maculară
Prima temă din cadrul sesiunii „Actualități în oftalmologie” a fost legată de prezentarea celor mai moderne metode de imagistică în depistarea problemelor oculare. „Degenerescența maculară se manifestă prin pierderea acuității vizuale, scotom central și metamorfopsie. Metodele imagistice joacă un rol important în depistarea acestor probleme. Cele noninvazive sunt tomografia în coerența optică (Optical Coherence Tomography – OCT), care a revoluționat modul de investigare a afecțiunilor oftalmologice, și angiografia OCT. Tomografia poate ajuta la diagnosticarea și urmărirea unor afecțiuni severe ale ochiului, mai mult de 80% din tulburările de vedere sau orbire putând fi prevenite dacă sunt identificate din timp”, a explicat dr. Cătălina Dumitrescu, medic specialist oftalmologie cu specializare în OCT și Angio-OCT, din Rețeaua privată de sănătate REGINA MARIA
de Valentina Grigore
