Cea de-a 6-a ediție a conferinței dedicată sănătății femeii a reunit autorități, pacienți, mediul privat și specialiști în domeniul sănătății femeii, pentru a facilita schimbul de cunoștințe, bune practici și inovații în îngrijirea și prevenția sănătății feminine. Printre temele discutate în cadrul conferinței: legislația și programele naționale dedicate sănătății femeii și sănătății familiei, natalitatea/infertilitatea, patologiile oncologice feminine (cancerul mamar, cancer endometrial), sănătatea endocrină, managementul durerilor lombare, rolul genomicii în sănătatea femeii, etc.
Nevoile pacienților din România (indiferent că vorbim de cei cu boli cronice, boli rare sau boli autoimune) sunt comune: îngrijire personalizată și multidisciplinară, acces la specialiști și la metode inovatoare de tratament, diagnostic precoce și educație pentru sănătate.
Conferința ”Sănătatea femeii. Sănătatea familiei. Inovație, Acces, Echitate”, ediția a 6-a a fost organizată de Revista Politici de Sănătate și Asociația Echitate în Sănătate sub auspiciile Comisiei pentru sănătate, ale Subcomisiei pentru populație și dezvoltare din Senatul României și ale Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).
Legislația și programele naționale specifice
Reprezentanții instituțiilor publice au subliniat rolul central al sănătății femeii în echilibrul social și în sustenabilitatea sistemului de sănătate.
În opinia prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, președinte Comisia pentru sănătate, Senatul României, ”Sănătatea familiei începe, fără îndoială, cu sănătatea femeii. Este un adevăr fundamental pe care trebuie să îl acceptăm și, mai ales, să îl susținem prin acțiuni concrete. În prezent, dispunem de numeroase metode moderne de screening, care ne permit să prevenim apariția unor patologii grave sau să le depistăm într-un stadiu incipient. În același timp, vaccinarea rămâne una dintre cele mai eficiente, sigure și bine tolerate metode de protecție a sănătății populației. Din perspectiva responsabilității legislative, avem datoria să dezvoltăm politici publice și acte normative care să sprijine sănătatea femeii și, implicit, sănătatea întregii familii. Aceasta nu este doar o opțiune, ci o obligație morală și profesională. Trebuie să acordăm o atenție deosebită familiilor vulnerabile, care, din păcate, sunt numeroase în România. În aceste cazuri, accesul la servicii medicale de prevenție, educație sanitară și îngrijire trebuie să devină o prioritate reală”.
De asemenea, prof. univ. dr. Carmen Orban, președinte Subcomisia pentru populație și dezvoltare, Senatul României a subliniat: ”Femeia este, de cele mai multe ori, pilonul central al familiei – cea care oferă grijă, stabilitate și echilibru. Însă, în acest rol complex, ea are nevoie, la rândul ei, de sprijin real: acces facil la servicii medicale de calitate, programe de prevenție, screening și educație pentru sănătate. Prevenția trebuie să devină o regulă, nu o excepție. Din perspectiva legislativă, avem responsabilitatea de a crea și susține politici publice care să protejeze și să promoveze sănătatea femeii în toate etapele vieții sale. Totodată, este esențial să dezvoltăm măsuri care să sprijine femeile în echilibrarea vieții profesionale cu cea personală: concedii medicale adecvate, protecție la locul de muncă și programe de prevenție dedicate. O legislație modernă trebuie să fie empatică, incluzivă și adaptată nevoilor reale ale femeilor”.
În același sens, ”Sănătatea femeii reprezintă un indicator esențial al performanței sistemului de sănătate, reflectând capacitatea acestuia de a răspunde nevoilor diferențiate ale populației. Dincolo de dimensiunea clinică, aceasta este strâns legată de determinanți sociali, economici și educaționali, cu impact direct asupra sănătății întregii familii și, implicit, asupra sănătății publice. Sănătatea femeii nu mai poate fi considerată o temă de nișă, ci un indicator al echității și eficienței sistemului de sănătate. Accesul femeilor la servicii de prevenție și îngrijiri de calitate generează efecte multiplicatoare la nivel populațional”, a declarat și dr. Simona Pârvu, director general Institutul Național de Sănătate Publică.
Larisa Mezinu – Bălan, vicepreședinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a evidențiat faptul că ”sistemul de asigurări sociale de sănătate a făcut progrese semnificative în a asigura acces egal la servicii medicale pentru femei, minori și alte categorii vulnerabile. Transformarea digitală și îmbunătățirea informării pacienților sunt priorități cheie pentru a facilita accesul la servicii și a încuraja prevenția și depistarea timpurie a bolilor. Extinderea programelor de sănătate curativă și a spitalizării de zi sunt în curs, dar trebuie să existe o coordonare și echilibru între diferitele nevoi ale pacienților. Există o nevoie continuă de a îmbunătăți finanțarea și accesul la investigații și tratamente inovatoare, cum ar fi testarea genetică pentru boli cardiace rare”. La fel, ”autoritatea lucrează la o reformă amplă a sistemului de protecție a persoanelor cu dizabilități, urmărind îmbunătățirea evaluării și încadrării în grade de handicap, precum și dezvoltarea serviciilor sociale la nivel local. Sunt introduse două noi beneficii sociale: unul pentru tranziția persoanelor din servicii rezidențiale către comunitate și altul pentru a sprijini accesul la locuințe al persoanelor cu dizabilități. Guvernul a aprobat un pachet de solidaritate inițiat de Ministerul Muncii, care prevede sume suplimentare pentru pensionari, părinți și copii cu dizabilități, în încercarea de a îmbunătăți nivelul de trai al acestor categorii vulnerabile”, a subliniat Monica Solomie, director Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
Nevoile pacienților
O secțiune importantă a conferinței a fost dedicată perspectivei pacienților, evidențiind provocările reale din sistem și nevoia de soluții integrate.
Dorica Dan, președinte Alianța Națională pentru Boli Rare România, a atras atenția că pentru femeile cu boli rare, există particularități importante: simptomele sunt uneori subestimate sau atribuite altor cauze, iar impactul asupra fertilității, sarcinii și maternității adaugă un nivel suplimentar de vulnerabilitate. De asemenea, ”combinația dintre izolare și lipsa de informații crește riscul de depresie și anxietate. În lipsa unor rețele solide de sprijin și a unor servicii integrate, pacientele sunt nevoite să devină propriile <manageri de caz>. În esență, ceea ce este specific nu este doar boala în sine, ci experiența de a trăi cu incertitudine, de a naviga un sistem nepregătit și de a lupta constantă pentru recunoaștere, îngrijire și calitate a vieții”.
Pentru Radu Gănescu, președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice: ”Sănătatea femeilor trebuie să fie o prioritate, deoarece ele sunt modelul pentru familie și comunitate. Este nevoie de o abordare holistică pentru a îmbunătăți sănătatea femeilor, implicând instituții publice, asociații de pacienți și mass-media. Trebuie să se pună accent pe educația în sănătate, începând de acasă, pentru a promova prevenția și depistarea timpurie a bolilor. Trebuie să se asigure echitate în accesul la programe de prevenție și screening, în special în mediul rural, pentru a reduce inegalitățile. Investițiile în programe de prevenție și depistare timpurie a bolilor cronice pot genera economii semnificative pe termen lung”. Referitor la bolile autoimune, a fost evidențiată prevalența ridicată în rândul femeilor și complexitatea acestor patologii, care necesită o abordare integrată. ”Aproximativ 80% dintre persoanele cu bolile autoimune sunt femei. Afecțiunile autoimune comune, cum ar fi tiroidita Hashimoto, sindromul Sjögren și scleroza sistemică, sunt mult mai răspândite la femei. Bolile autoimune pot avea un impact semnificativ asupra fertilității, sarcinii și sănătății postpartum, necesitând o colaborare strânsă între pacienți și furnizorii lor de servicii medicale. Simptomele bolilor autoimune sunt adesea nespecifice și pot fi dificil de diagnosticat, ceea ce duce la întârzieri în tratament și gestionare. Îngrijirea personalizată și multidisciplinară este esențială pentru abordarea nevoilor complexe ale pacienților cu afecțiuni autoimune, inclusiv sprijin fizic, psihologic și social. Eforturile de susținere și colaborarea dintre asociațiile de pacienți, profesioniștii din domeniul sănătății și factorii de decizie politică sunt cruciale pentru îmbunătățirea accesului la tratamente inovatoare și îngrijire completă”, a declarat Rozalina Lăpădatu, președinte Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune.
Natalitate și infertilitate
Tema natalității și a infertilității a fost abordată din perspectiva politicilor publice, a percepției sociale și a nevoii de intervenții coordonate la nivel național.
Pentru dr. Oussama Jabri, director general Merck România este vorba de o trecere ”de la consens la acțiune: regândirea fertilității și natalității în România. Un sondaj realizat de Asociația pentru Echitate în Sănătate, cu sprijinul Merck, a analizat percepțiile publice asupra fertilității și barierele în abordarea infertilității din trei perspective cheie: autoritățile publice, profesioniștii din domeniul sănătății și populația generală. Rezultatele arată că, la nivelul populației, principalele provocări sunt lipsa de informare și costurile ridicate ale tratamentelor, urmate de absența programelor publice și de implicarea limitată a specialiștilor medicali.În mod important, raportul evidențiază un consens puternic între toate grupurile de actori implicați:
• peste 80% dintre respondenți recunosc infertilitatea ca fiind o problemă de sănătate publică,
• există un sprijin larg pentru o strategie națională,
• un apel comun pentru îmbunătățirea educației, acces mai bun la servicii și creșterea finanțării publice, susținute de campanii naționale coordonate de informare.
Această aliniere este semnificativă. Concluzia este clară: există o nevoie urgentă pentru o abordare națională cuprinzătoare privind infertilitatea — una care să sprijine natalitatea prin îmbunătățirea accesului la îngrijire, programe publice structurate și investiții susținute în educație și conștientizare”.
În opinia Silviei Dinică, secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, ”Creșterea natalității nu poate fi tratată exclusiv ca o problemă de sănătate, ci necesită o abordare amplă, care să implice mai multe domenii și instituții ale statului. Un rol important în susținerea natalității îl are programul derulat prin Ministerul Muncii, adresat atât cuplurilor, cât și persoanelor singure. Pentru perioada 2023–2025 avem peste 2.000 de copii născuți prin intermediul acestui program. Numai în anul 2025 au fost acordate 6.302 vouchere, iar în prezent suntem în etapa de decontare a serviciilor. Avem un proiect de hotărâre de guvern aflat în etapa de avizare interministerială. Se propune acordarea a două vouchere, cu o valoare totală de 15.000 de lei, pentru aproximativ 10.000 de beneficiari”.
Oncologie
În sfera oncologiei, accentul a fost pus pe importanța diagnosticării precoce și pe accesul la tratamente personalizate, ghidate de biomarkeri și tehnologii moderne. Datele prezentate arată impactul major al depistării timpurii:
”Cancerul ovarian — una dintre cele mai tăcute și agresive forme de cancer ginecologic — care este adesea detectat târziu, din cauza simptomelor subtile și ușor de confundat cu disconforturi cotidiene. Datele din studii confirmă urgența acțiunii:
• 66% dintre femeile diagnosticate în Europa nu știau că simptomele lor puteau indica un cancer.
• Supraviețuirea la 5 ani este de 93% pentru boala în stadiu incipient.
• Pentru boala diagnosticată târziu, supraviețuirea la 5 ani scade la 31%.
În acest context, este vital parteneriatul cu toti factorii implicati, deoarece femeile cu cancer ovarian au nevoie de acces la inovație și aici mă refer și la testele biomarker necesare, care ar permite tratarea personalizata a bolii încă din stadii incipiente”, a declarat Sanja Miletic, director general AbbVie România.
Dr. Raluca Pătru, medic primar Spitalul Clinic Colțea și membru în Comitetul Director al Societății Naționale de Oncologie Medicală (SNOMR) a subliniat: ”SNOMR are ca obiectiv principal reducerea riscului de cancer prin acțiuni concrete asupra factorilor de risc modificabili. Nu putem influența factori precum sexul, vârsta, istoricul familial sau mutațiile genetice, însă putem interveni asupra stilului de viață și a expunerii la factori de mediu nocivi. Activitatea fizică regulată, prevenirea obezității, reducerea consumului de alcool și renunțarea la fumat, expunerea adecvată la lumină naturală și o alimentație sănătoasă sunt toate elemente esențiale în prevenția cancerului – aici intervine implicarea SNOMR. Începând de anul trecut, în cadrul Congresului Național, am demarat proiectul „Un pas înainte”, adresat atât populației generale, cât și profesioniștilor din sănătate. Scopul acestui proiect este de a conștientiza importanța factorilor de risc modificabili și de a promova colaborarea multidisciplinară”.
Potrivit dr. Daniela Zob, manager Institutul Oncologic București: ”Obezitatea, factorii hormonali, precum expunerea la estrogen, și anumite mutații genetice specifice se numără printre cei mai puternici predictori ai riscului de cancer endometrial. Persoanele pentru care există o suspiciune vor efectua o serie de investigații: examinare pelvină, ecografie transvaginală/ultrasonografie, histeroscopie, biopsie endometrială. Chirurgia reprezintă principala modalitate de tratament. Terapia adjuvantă este recomandată după intervenția chirurgicală pentru a preveni recidiva. Terapia sistemică este administratată în stadiile avansate. Când profilul molecular al tumorii este clar, putem de-intensifica terapia acolo unde biologia e favorabilă și intensifica atunci când riscul e mare, cu șansa de a reduce toxicitatea și a păstra eficacitatea. În cancerul mamar depistarea timpurie poate aduce peste 90% supraviețuire la 5 ani, de aceea este importantă depistarea precoce ce poate fi relizată cu mamaografie, ecografie mamară și, în situații speciale, RMN mamar. În cazul suspiciunii, aceasta trebuie confirmată prin biopsie, iar tratamentul trebuie ghidat de biomarkeri și decis într-o echipă multidisciplinară pentru acces la opțiunea potrivită la momentul potrivit. 5-10% din cazurile de cancer mamar sunt moştenite genetic, apar de obicei la vârste tinere, sub 45 ani, si prezintă expresii ale genelor BRCA. Opțiunile terapeutice sunt: chirurgie, radioterapie, chimioterapie, terapie hormonală, terapii țintite, imunoterapie sau conjugatele anticorp-medicament (ADC) care permit medicamentului să fie livrat direct celulelor canceroase. Introducerea terapiilor țintite pentru receptorii hormonali, receptorii HER2 și mutațiile BRCA au îmbunătățit semnificativ evoluția pacienților”.
De asemenea, dr. Simona Stancu, director medical MSD România a atras atenția că: ”Diagnosticarea în stadii timpurii și accesul facil și echitabil la tratament în cancerele ginecologice sunt esențiale. Conform datelor prezentate pe platforma Global Cancer Observatory (GCO), în România în anul 2022 au fost diagnosticate aproape 7.500 de cazuri noi de cancer de col uterin, endometrial și ovarian. Femeile diagnosticate cu cancer se confruntă cu provocări distincte dincolo de boală, mai pronunțate în cazul cancerelor ginecologice, care adesea adaugă stigmatizare și povară emoțională, deoarece pot afecta fertilitatea, imaginea corporală si sănătatea sexuală. European Cancer Organization (ECO) a publicat recent - Women and Cancer Policy Index 2026, prima evaluare sistematică a politicilor și performanței în controlul cancerului la femei, în țările europene. Indexul României este 43%, înaintea Ungariei (41%) și Poloniei (40%), însă în urma Cehiei (57%) sau Portugaliei (59%). Finlanda deține cel mai mare index între țările europene (80%). Este nevoie în continuare de îmbunătățirea sistemului de sănătate din România pentru a promova prevenția, asigura diagnosticarea precoce, accesul la tratament și reintegrarea socială a pacientelor”.
Pentru dr. Mihai Stoicea, medic primar anatomopatolog: ”Diagnosticul anatomopatologic modern construiește harta tratamentului. În cancerul de sân, anatomopatologia de azi pune cap la cap biomarkerii acționabili (HER2 pe tot spectrul, BRCA, PIK3CA, etc) cu datele clinice, ghidând precis terapia. Orice întârziere sau diferență de calitate în diagnostic costă timp pentru pacienți. Este esențial să avem acces echitabil și aceleași standarde, pentru toate pacientele. În cancerul endometrial, MMR (prin imunohistochimie) este esențial pentru clasificare, prognostic, selecția tratamentului (inclusiv imunoterapia) și pentru a ridica suspiciunea de sindrom Lynch. Ghidurile ESGO/ESTRO/ESP 2025 integrează clar clasificarea moleculară POLE, MMR, p53 în categoriile de risc, definind traseul terapeutic în funcție de prezența/absența acestor biomarkeri, reducând potențial toxicitatea și costurile, menținând în același timp rezultatele. Transformarea reală vine din testare moleculară și raportare sinoptică standardizate, plus management multidisciplinar”.
Managementul bolilor cronice
Discuțiile din cadrul conferinței au evidențiat complexitatea managementului bolilor cronice la femei, precum și rolul noilor tehnologii, al prevenției și al colaborării multidisciplinare.
”Disruptorii endocrini sunt substanțe prezente în numeroase produse de uz cotidian (plastic, cosmetice, detergenți, pesticide, etc.) care pot interfera cu funcționarea sistemului endocrin. Expunerea la disruptorii endocrini, în special în perioada prenatală și postnatală, poate duce la scăderea IQ-ului, tulburări de comportament, dezvoltare cognitivă deficitară și boli autoimune tiroidiene la copii. Autoritățile de sănătate publică trebuie să implementeze reglementări și politici stricte pentru a limita utilizarea și expunerea la disruptorii endocrini, în special în ceea ce privește produsele destinate copiilor și femeilor gravide. Educarea populației cu privire la riscurile asociate disruptorilor endocrini și promovarea unor stiluri de viață sănătoase sunt esențiale pentru a proteja sănătatea publică”, a declarat prof. univ. dr. Diana Păun, șef secție Endocrinologie, Spitalul Universitar de Urgență București.
Pentru prof. univ. dr. Maria Puiu, director general adjunct Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG): ”Genomica are un rol esențial în îmbunătățirea sănătății femeilor, prin abordări preventive, personalizate și echitabile. Genomica încearcă să transforme medicina de la una reactivă la una preventivă, ajutând la prevenirea riscurilor moștenite genetic. Testele genetice sunt importante pentru a oferi autonomie și control asupra sănătății, dar trebuie asigurată accesibilitatea pentru toată lumea, nu doar pentru anumite categorii. Există două patologii feminine importante - endometrioza și menopauza - unde genomica poate aduce îmbunătățiri în diagnostic și management. Scorurile de risc poligenic pot ajuta la o monitorizare și intervenție mai personalizată, în funcție de riscul genetic al fiecărei femei”.
De asemenea, prof. univ. dr. Carolina Negrei, expert Toxicologie & Antidoping, UMF „Carol Davila” a subliniat că ”Medicina de gen și medicina sportivă necesită o abordare rafinată, care să țină cont de diferențele biologice, socioculturale și de gen ale pacienților/sportivilor. Informarea corectă și legislația actualizată sunt esențiale pentru a reduce riscurile și a asigura siguranța terapeutică în domeniul sportiv. Platforma zerodoping.com este un instrument util de informare și orientare, care sprijină accesul la informații verificate de specialiști, facilitând luarea unor decizii responsabile și evitarea erorilor. Medicina dedicată sănătății femeii presupune o abordare precisă și personalizată. Sportul depășește dimensiunea sănătății femeii în mod particular, însă principiile siguranței terapeutice rămân universal aplicabile, cu recomandări specifice pentru domeniul sportiv și pentru sănătatea femeii. Toate aceste demersuri trebuie să aibă la bază o informare corectă, platforma menționată constituind unul dintre instrumentele esențiale în susținerea prevenției”.
Medicina de precizie, inteligența artificială și tehnologiile avansate au îmbunătățit semnificativ diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor femeilor, inclusiv a celor rare sau complexe. ”Există o nevoie tot mai mare de clinici multidisciplinare și de colaborare între specialiști (medici, geneticieni, patologi etc.) pentru a oferi îngrijiri medicale complete și personalizate. Progresele tehnologice au redus considerabil cantitatea de material biopsic necesar pentru analize, permițând obținerea unui număr mare de informații din probe mici. Deși există inovații medicale importante, accesul la acestea este încă o provocare, necesitând investiții semnificative și o colaborare strânsă între sistemul de sănătate, autorități și industrie”, a declarat dr. Cristina Berteanu, director medical Memorial Hospital.
Durerea lombară este un fenomen multifactorial, influențat de factori biomecanici, emoționali, sociologici și biopsihosociali. ”Sedentarismul și lipsa de activitate fizică sunt factori de risc majori pentru apariția și agravarea durerilor lombare. Femeile sunt mai predispuse la dureri lombare, în special din cauza modificărilor hormonale și posturale pe parcursul vieții. Managementul durerii lombare trebuie să ia în considerare toate aceste aspecte complexe, nu doar tratamentul local al musculaturii. Educația pacientului și promovarea somnului de calitate sunt elemente esențiale în tratarea eficientă a durerilor lombare. Ghidurile de bună practică oferă recomandări concrete pentru abordarea durerii lombare acute și cronice”, a concluzionat fizioterapeut Ciprian Gospodin, Asociația Step by Step Education.
Galerie foto: AICI
Fie că vorbim de SUA, de România sau de orice altă ţară din lume, sistemele prin care autoritățile naționale încearcă să asigure sănătatea populaţiei se confruntă cu probleme.
De asemenea, fiecare țară are specificul ei în ceea ce privește sistemul de sănătate. Unele soluții sunt însă valabile pentru toată lumea, cu recomandarea de a le adapta la condițiile locale.
Quinn Media S.R.L
str Plantelor, nr 13, ap 1 bis, sect 2, 023971, Bucuresti
CUI RO30684750
J2012010743408
RO97INGB0000999903241487
ING Bank N.V Amsterdam
© 2016 - 2026 Copyright Politici de sanatate - QUINN Media SRL. Toate drepturile rezervate
