Peste 100 de participanți (reprezentanți ai autorităților, profesioniști în domeniul Sănătății, asociații de pacienți, media) au asistat la cele trei sesiuni, Științific, Autorități și Pacienți, Masterclass, ale conferinței „Sănătatea femeii. Gender medicine”, ediția 2025, organizată de revista Politici de Sănătate.

Sesiunea I – Științific

Prof. univ. dr. Diana Loreta Păun, șef secție Endocrinologie, Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB): Adolescența la fete și băieți – perspectiva endocrinologului

„Înțelegerea diferențelor biologice și comportamentale dintre adolescența la fete și băieți este esențială pentru a adapta corect intervențiile educaționale, medicale și de sprijin, asigurând o dezvoltare armonioasă pentru fiecare individ. Schimbările emoționale care apar în adolescență sunt diferite la fete și băieți.”

Conf. univ. dr. Maria Olinca, Medic primar anatomie patologică, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu” – Rolul testărilor în tratamentele țintite în cancerele de sân și de ovar

„Biomarkerii, cum ar fi receptorii hormonali HER2, BRCA, HRD și PIK3CA, au un rol esențial în cancerele de sân și de ovar. Prin identificarea biomarkerilor, se pot recomanda terapii personalizate și specifice, conforme cu ghidurile europene și internaționale, ce includ terapii hormonale, tratamentele anti-HER2, inhibitori PARP și terapii destinate pacienților cu deficit de recombinare omologă. Această abordare permite un tratament eficient și adaptat fiecărui pacient, maximizând succesul terapeutic.”

Dr. Daniela Zob, Manager Institutul Oncologic București „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu”: Nevoia de investiții pentru managementul cancerelor feminine

„Cancerul de sân, de col uterin și ovarian sunt principalele tipuri de cancer la femei în România. Din păcate, România se află pe ultimele locuri în UE la screening pentru cancere feminine. Costul tratamentului în stadii avansate este de trei ori mai mare decât al tratamentului în stadii incipiente. Screeningul populațional poate crește șansele de supraviețuire cu 30% la cancerul de sân. Mortalitatea ar putea scădea cu 10% în 10 ani, dacă se implementează la nivel național screeningul. Costul mediu de tratament oncologic scade cu 22%. Investiția estimată pentru un program național de screening cancer de sân este de 29 de milioane de euro/an”.

Prof. univ. dr. Robert Ancuceanu, Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila”, Bucureşti – Natalitatea, factor-cheie pentru succesul unei națiuni

„Programul social de interes naţional de susţinere a cuplurilor şi a persoanelor singure pentru creşterea natalităţii reprezintă o șansă pentru creșterea ratei natalității. Un studiu a analizat în ce măsură costurile asociate programului sunt justificate prin beneficiile pe care viitorii copii născuți în urma programului le aduc la nivel social. Modelul a analizat o cohortă de 10.000 de tratamente FIV, cu o rată de succes estimată la 30% – 3.801 nașteri potențiale. Pentru întreaga cohortă, aceasta înseamnă aproximativ 710,3 milioane de euro ca venituri și 695,6 milioane de euro costuri totale, ceea ce implică un venit net per cohortă de 14 milioane de euro – aproximativ 1.460 de euro per tratament”.

Sesiunea II – Autorități

Prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, președinte Comisia pentru sănătate, Senat

„Sănătatea bărbatului depinde foarte mult de sănătatea femeii. La nivelul Comisiei pentru sănătate din Senat a și fost adoptat un Plan-cadru de reformare a sistemului de sănătate din România în care, în primul calup, vorbim de persoană sănătoasă, indiferent de sex. Punem accent pe acest lucru deoarece știm că acea componentă de prevenție, lăsată mult în urmă, este foarte importantă.”

Prof. univ. dr. Carmen Orban, membru Comisia pentru sănătate, președinte Subcomisia pentru populație și dezvoltare, Senatul României

„Un capitol esențial în viitoarea lege a Sănătății îl reprezintă sănătatea femeii, de la prevenție la acces echitabil la servicii medicale moderne. Lucrăm împreună cu colegii din Parlament, cu societatea civilă și cu specialiștii pentru a îmbunătăți situația în ceea ce privește egalitatea de gen în domeniul Sănătății și pentru a acorda prioritate problemelor de sănătate ale femeilor.”

Nicoleta Pauliuc, membru Comisia pentru sănătate, președinte Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Senat

„Sănătatea femeii este o temă de securitate națională. În educația medicală, gender medicine lipsește aproape complet. Practic, tratăm femeile după manualele scrise pentru bărbați, într-un sistem care nu recunoaște particularitățile lor biologice și sociale. În alte state, lucrurile sunt abordate în mod diferit. Atunci când recunoști diferențele biologice și sociale, poți salva vieți. Medicina adaptată pacientului nu este un moft, ci este o necesitate.”

Dr. Andrei Baciu, membru în Comisia pentru sănătate și familie, vicepreședinte Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Camera Deputaților

„România are cea mai mare incidență la nivel european în ceea ce privește cancerul de sân și de col uterin, iar o soluție ar fi să avem niște bugete pentru prevenție, pentru a descoperi mai devreme patologia femeii. Între 1.800 și 1.900 de femei mor anual în România de cancer de col uterin.”

Dr. Simona Pârvu, director general Institutul Național de Sănătate Publică (INSP)

„O femeie petrece în jur de 9 ani din viață într-o stare de sănătate precară care îi afectează potențialul de contribuție socială, de aceea este important să ne uităm cu atenție și spre potențialul de viață sănătoasă, pe lângă speranța de viață, în general. Datele arată că reducerea decalajelor în starea de sănătate a femeilor poate contribui anual la economia globală cu aproximativ o mie de miliarde de dolari și, mai important, poate salva anual 75 de milioane de ani de viață pierduți.”

Prof. univ. dr. Carolina Negrei, membru în Consiliul Științific al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR)

„Medicina de gen, ca disciplină emergentă, și-a câștigat locul legitim în centrul politicilor de sănătate prin recunoașterea faptului că diferențele biologice și hormonale între femei și bărbați influențează în mod semnificativ răspunsul la tratamentele medicamentoase. De la farmacocinetică la riscul de reacții adverse sau la eficiența terapeutică, aceste variabile nu mai pot fi tratate ca simple note de subsol în procesul de autorizare a medicamentelor.”

Dr. Elisabeth Brumă, director Direcţia Reglementări şi Norme de Contractare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)

„Pentru gravide, am reglementat faptul că toate investigațiile medicale paraclinice din pachetul de bază se decontează, inclusiv peste valoarea de contract. De la 1 iulie 2024, s-a dezvoltat transpunerea Planului de prevenire și combatere a cancerului în pachetele de servicii. Spre exemplu, în prezent medicii de familie pot recolta materialul cervico-vaginal pentru depistarea cancerului de col uterin la femeile cu vârsta între 25 și 65 de ani și pot înmâna testul FIT pacienților cu vârsta între 50 și 74 de ani, pentru depistarea precoce a cancerului colorectal.”.

Dr. Silvia Gatscher, director Operațiuni Sănătate, Biroul OMS România

„Femeile trăiesc, în general, cu 17 ani mai mult decât bărbații, arată datele la nivel global. Din păcate, se confruntă și cu mai mulți ani de dizabilitate. În plus, boli precum cancerul de sân, cancerul cervical sau osteoporoza afectează foarte mult femeile. Bolile asociate consumului de tutun și alcool s-au amplificat la femei. Sistemele de sănătate trebuie să se adapteze modificărilor în obiceiurile de sănătate ale femeilor.”