Interviu cu prof. dr. Florin Mihălțan, președinte Societatea Română de Pneumologie.
În ultima vreme, se vorbește foarte mult despre taxe și modificări legislative și financiare în sistemul de sănătate, unde specialiștii ar trebui să-și exprime opinia și să vină cu acele soluții adaptate domeniului. Ce ar însemna propunerile specialiștilor din punctul de vedere al prevenției și al diagnosticării precoce a cancerului pulmonar? Prof. dr. Florin Mihălțan atrage atenția asupra metodelor clare, cu impact imediat, care pot reduce factorii de risc ai acestui tip de cancer.
Cancerul bronhopulmonar este cel mai frecvent tip de cancer la nivel mondial. Ce se poate face pentru prevenirea acestei boli?
Din păcate, cancerul bronhopulmonar, atât în lume, cât și în România, rezistă pe locul întâi de decenii la sexul masculin și este într-o competiție deschisă cu cancerul genital la sexul feminin. Sigur că, din punctul de vedere al factorilor de risc, e prima provocare, pentru că avem acele evidențe clare ale interacțiunii tutun convențional/plămân (singurul organ cu expunere directă la fumul de țigară și, practic, la orice factor de risc suplimentar). Se adaugă poluarea, factorul al doilea de risc, ce vine puternic din urmă odată cu schimbările climatologice. Toate sunt generatoare de inhalări de substanțe toxice care generează aceste mitoze necontrolate la nivel de plămâni.
Deci o primă acțiune ar fi la nivel de factori de risc, însă privind modul cum evoluează „pandemia” de tabagism, în țară sau în lume, faptul că avem tendința de a înlocui aceste agresivități directe cu ceea ce promovează industria tutunului ca „harm reduction”, alternative fiind alte produse mai puțin toxice (țigări electronice sau tutun încălzit), nu pot să fiu liniștit, plecând și de la studiile care arată efecte directe sau indirecte și ale acestor oferte. În continuare sunt nenumărate evidențe care demonstrează că există o legătură tabagism/cancer bronhopulmonar și avem „in facto” un factor de risc care impune o legislație mult mai acoperitoare și complexă de scădere a prevalenței în mod indirect, prin măsuri legislative, prin taxări sau educație continuă pe zona tabagismului și a celorlalte produse ale industriei tutunului. Al doilea aspect este clar legat de evoluția factorilor poluanți climatici, de încălzirea globală și de persistența lor.
Se lasă așteptată acea reactualizare a Convenției de la Kyoto, care în continuare este faultată de marile țări industriale, nedoritoare să se alinieze la măsuri imediate, cu efect pe termen scurt de reducere a acestor factori poluanți.
Cât de importantă este depistarea precoce a bolii în creșterea ratei supraviețuirii?
Următorul element care poate să modifice evoluția cancerului pulmonar este modul de depistare. Așa cum vedem în spitale, de obicei 70% din cancerele pulmonare sunt depistate în stadiul IV, deci într-o fază inoperabilă. Avem o problemă care poate să țină de screening. Dacă ne legăm doar de simptome, screeningul în această malignitate are o problemă indusă fals, în sensul că un pacient care are o tumoră în creștere de multe ori nu sesizează nici apariția, nici schimbarea cortegiului simptomatic; mă refer aici la tonalitatea tusei și la anumite elemente care țin de scădere ponderală. Totodată, nu sesizează adeseori nici că are expectorație cu sânge, pe care o atribuie unor factori locali la nivelul cavității bucale. Toți acești factori contribuie la depistare tardivă. De aceea, un program de screening cu tomograf computerizat cu joasă iradiere ar putea fi o soluție. Dar și aici sunt încă multe puncte discutabile, începând de la grupa de vârstă, de la faptul că pacientul este fumător sau de la ritmicitatea repetiției acestor screeninguri. Însă un astfel de program trebuie cuplat cu mijloace de prevenție mult mai extinse și cu impact. Un pacient care este depistat cu micronodul, de exemplu, dacă nu întrerupe fumatul, controlul și propunerile medicului de multe ori sunt desuete, pentru că a continua să fumezi, după ce ai o leziune pulmonară, în majoritatea cazurilor face ca această leziune să evolueze spre malignizare.
Legat de supraviețuire, depistarea precoce vine cu o diferență majoră. Noi știm, de exemplu, că o bună parte din pacienții depistați cu cancer în stadiul IV mor în primul an, de obicei după prima spitalizare. Rata de deces, chiar intraspitalicească, la momentul internării, este de aproximativ 50%, pentru că boala se instalează cu insuficiență respiratorie, multiple comorbidități etc. Depistarea în stadiul întâi poate fi asociată cu o vindecare în funcție de tipul de cancer. De exemplu, dacă vorbim de un cancer microcelular, depistarea precoce poate să ducă la o creștere a ratei de supraviețuire la 5 ani cu până la 80%, pentru că de multe ori rezecția atipică sau segmentectomia, lobectomia sunt salvatoare și curative.
Însă orice derapare în depistare, de la stadiul IIIb în sus, înseamnă doar o creștere a ratei de supraviețuire de la câteva luni până la, în mod excepțional, un an. Deci soluția este depistare precoce – variantă curativă de tratament, uneori chiar asociată cu chimioterapie și radioterapie.
Ați vorbit de importanța screeningului. Cum ar trebui să se deruleze un astfel de program? Ce specialiști trebuie implicați?
Este o preocupare permanentă pentru acest subiect. Cred că echipele care trebuie să lucreze în momentul în care se demarează un astfel de program de screening nu pot fi fără pneumolog. Evident, într-un program de screening (și ceea ce urmează) trebuie incluși, pe lângă oncologi și pneumologi, și specialiști în chirurgie toracică, radioterapeuți, medici specialiști în îngrijiri paliative. Din nefericire, în momentul în care se fac astfel de programe de depistare precoce (screening), diagnostic și direcționare către tratament, pe lângă micronoduli sau macronoduli unici care pot fi asistați, diagnosticați și rezolvați, se vor depista și tumori care pot fi inoperabile și au nevoie de alte tipuri de asistență. Evident, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” poate contribui la un astfel de program prin „inputul” pneumologilor și al specialiștilor în chirurgia toracică.
Când vorbim de sănătate publică și prevenție, care sunt așteptările dvs. de la noile autorități?
Este foarte interesantă discuția legată de taxări din guvernul actual. Se vorbește de o creștere a taxării tutunului convențional, dar nimic de celelalte oferte de tutun încălzit și țigară electronică, în condițiile în care avem deja o generație de adolescenți puternic dependenți de nicotină, viitori adulți care vor moșteni și acele consecințe ale consumului de astfel de produse. Cred că aici trebuie să ne aliniem, așa cum au făcut multe țări, la preț, la taxări egale și pentru aceste produse. E prima condiție. A doua condiție este ca taxarea tutunului convențional să fie relevantă, în special din punctul de vedere al impactului la nivelul tinerilor consumatori debutanți; trebuia să fie în primul rând deasupra inflației.
Datele arată că o creștere cu 10% a prețului tutunului duce la o diminuare a numărului de consumatori cu 3-5%, fără a face nimic pe celelalte linii de educație sanitară, pregătirea unui mediu fără fumat printr-o legislație protectivă pentru fumătorii pasivi etc. Este un alt mijloc important la capitolul de încercare a controlului tabagismului într-o țară. Societatea de Pneumologie n-a fost consultată în domeniul acesta. Nu a existat o conectivitate cu guvernul actual. Sigur că noi suntem deschiși pentru aceste discuții, inclusiv prin comisia de specialitate, și așteptăm cu interes aceste întrebări care ar putea să însănătoșească partea de prevenție; la ora actuală, aceasta are multe puncte slabe. Aici mă gândesc, de exemplu, la „Programul Stop Fumat”, care a avut un buget mic, reducându-se mult numărul de echipe doctor-psiholog care pot să facă asistarea acestor fumători. Trebuie reactivat acest program. Partea bună însă este că, după 20 de ani de solicitări, a apărut în Monitorul Oficial oficializarea atestatului de tabacologie, de consiliere a fumătorului, care va permite tuturor specialităților, începând de la medicul de familie, să aibă un dialog avizat și să acorde sprijin acestor fumători, din momentul în care ei se prezintă la consultație. O discuție de 1-3 minute cu un fumător deja are un efect din punctul de vedere al modului de gândire al respectivului dependent de nicotină și îl încurajează să facă pașii următori.
Care sunt prioritățile dvs. la conducerea Societății Române de Pneumologie?
Societatea Română de Pneumologie are la momentul actual o pletoră de manifestări care se axează nu numai pe subiecte ce țin de prevalențe importante ale afecțiunilor cronice precum BPOC, astm, pneumopatii interstițiale, dar și pe terapii moderne pentru boli cronice non-transmisibile. Nu se neglijează nici partea de profilaxie a infecțiilor respiratorii, zona de vaccinare și combatere a imunosupresiei.
În ultimii ani, a crescut partea de somnologie, cu asistarea acestor bolnavi și introducerea în mijloacele de susținere a acestora a CPAP-ului și a ventilației non-invazive. Aici a fost vitală decizia din 2023 – 2024 de compensare a serviciilor și a aparaturii, lucru care a crescut cu până la 80 – 90% complianța pacienților cu acele controale periodice. De asemenea, linia actuală merge foarte mult spre o altă direcție mai importantă, și anume prezența din ce în ce mai importantă a pneumologiei românești în spațiul internațional, în diferite proiecte ale societăților europene de profil. Pneumologia românească trebuie să arate că a ajuns la nivel competițional cu tot ceea ce se întâmplă în lumea pneumologiei internaționale, și acest deziderat face parte din strategia noastră în acest moment.
Valentina Grigore
