Interviu cu prof. asoc. dr. Dana Jianu, președinta Societății Române de Chirurgie Estetică
Care sunt cele mai importante lucruri din practica dumneavoastră zilnică, în ceea ce privește chirurgia plastică regenerativă?
Continuăm masiv practicarea chirurgiei plastice regenerative mai ales în domeniul regenerării faciale, fiind și mult solicitată. Ne bucură faptul că regenerarea prin această metodă blândă redă estetica unor trăsături care din familie sunt neplăcute, cum ar fi cearcănele, atât din punctul de vedere al colorației, cât și din cel al adâncimii, dar și lipsa volumelor faciale, lipsa unui tegument frumos. Acest aspect poate fi dobândit și în urma slăbirii, la persoanele care au avut tratament antiobezitate, sau pur și simplu au urmat cure drastice de slăbire. Un alt factor poate fi îmbătrânirea propriu-zisă sau, uneori, chiar îmbătrânirea prematură, în funcție de predispoziția genetică. Această metodă regenerativă închisă seamănă cu un lifting convențional deschis, dar avantajul este că nu are incizie. De asemenea, dă un aspect natural feței, nederanjând cu nimic anatomia feței, complicată și sensibilă. Efectele pe care le dobândim astfel sunt de durată. Ne este ușor să revenim atunci când este nevoie, având în vedere că reacțiile tisulare cicatriciale sunt minime.
De asemenea, în clinica noastră continuăm să tratăm cicatricile ce au rezultat în urma traumatismelor, arsurilor și prin metode regenerative cu ajutorul transplantului de țesut adipos, îmbogățit sau nu cu celule stem.
Din păcate, nu am făcut pași înainte în ceea ce privește utilizarea pe scară largă a celulelor stem, nefiind un tratament încă omologat, în artroze.
Metoda este utilă și în reconstrucții mamare postmastectomie. Am acumulat experiență și merită popularizat în continuare pentru că este un tratament bun și blând; deci avem speranțe că adresabilitatea va crește. Trebuie să informăm mai mult oncologii și chirurgii de chirurgie generală care au astfel de cazuri.
Care sunt tendințele în acest moment, atât la nivel național, cât și la nivel internațional?
Se vorbește foarte mult despre chirurgia regenerativă în chirurgia plastică la nivel mondial; tot mai mulți chirurgi o practică, au acumulat experiență și comunică rezultate bune. Acum câțiva ani, chiar și la noi în țară se auzise foarte puțin. Astăzi însă, tot mai mulți colegi au beneficiat de un aport important de informații științifice și de experiență practică. În acest context, recent, au fost prezentate date noi de către numeroși invitați străini la Congresul de chirurgie plastică și estetică din România care a avut loc la București, între 8 și 11 iunie, în secțiunea Societății Internaționale de Medicină și Chirurgie Regenerativă. Personalități din lumea întreagă au venit cu experiența lor, confirmând încă o dată atributele excepționale ale chirurgiei regenerative, mai ales ale celei bazate pe transplantul de țesut adipos.
Care au fost concluziile acestui eveniment?
În concluzie, chirurgia plastică reconstructivă și estetică nu mai concepe nicio intervenție în afara acestui cadru regenerativ. S-a demonstrat că până și în micile imperfecțiuni în urma unei chirurgii estetice convenționale, de exemplu un implant mamar la o persoană mai suplă sau ale unor cicatrici postoperatorii, pot fi ameliorate cu grefă de țesut adipos. De aceea există preocupări globale pentru eficientizarea manipulării, dar și pentru stocarea țesutului adipos bogat în celule stem, pentru ca în viitor să poată fi extrase pentru reparări tisulare. O altă concluzie la care am ajuns cu colegii din străinătate a fost că nu există risc de cancerizare, risc ce preocupă atât lumea medicală, cât și pacienții.
Care credeți că este viitorul acestei chirurgii plastice regenerative?
În ceea ce privește chirurgia plastică, viitorul regenerativ este optimist. Prin curricula de pregătire, suntem mandatați să realizăm transplanturi de țesuturi: de piele, de țesut adipos, de tendoane, de mușchi, să efectuăm reconstrucții sau corecții estetice cu ajutorul și la nivelul acestor țesuturi. Țesutul adipos și-a demonstrat și-și va demonstra în continuare beneficiile și avantajele extraordinare în direcția regenerării chiar și a altor țesuturi, cum ar fi pielea, mușchii, oasele, nervii. Însă există și alte domenii în care ne puseserăm mari speranțe, cum ar fi ortopedia, care ar putea să folosească celule stem derivate din țesut adipos sau celule derivate din alte țesuturi, însă ortopedia este obstrucționată de o legislație europeană limitativă în a se folosi celulele stem în alte locuri decât țesutul de origine sau care conțin țesut adipos.
Cu alte cuvinte, este de domeniul unor terapii experimentale off-label dacă ducem celule stem (indiferent de unde derivă ele) în alte locuri decât în țesuturile de origine. Și, din păcate, deși teoretic se afirmă că sunt încurajate aceste studii, autoritățile, și nu mă refer numai la România, ci și pe plan european, totuși le descurajează din motive neclare. Aceste tratamente au un potențial benefic pentru pacient, în același timp nefiind demonstrată malignitatea lor. Deci în contraponderea unei inexistențe a unor studii care să demonstreze că ele sunt cancerigene, sunt multe studii care demonstrează contrariul – atât timp cât nu sunt transplantate într-o tumoră canceroasă -, de aceea noi nu înțelegem aceste limitări. În prealabil, este și o problemă de deficit în lobby-urile care s-ar impune și ar trebui o masă importantă de doctori care să ceară clarificări în acest subiect. Lupta cu birocrația nu este ușoară, cere timp și bani și, bineînțeles, o politică sanitară de susținere a acestor terapii regenerative extrem de promițătoare. Nu știm dacă nu cumva există factori obscuri care se opun progresului clinic. Pentru că știm că ele au efect regenerator și antidurere și poate că nu ar fi nevoie de atât de multe medicamente și atât de multe proteze. Simțim că autoritățile nu sprijină suficient eforturile individuale ale medicilor care privesc progresist.
Credeți că s-ar putea face cercetare cu bani privați, ocolind statul?
Autoritățile nu pot fi ocolite. Indiferent cu ce bani se face, este nevoie să treacă prin Agenția Europeană sau Națională a Medicamentului, care ar trebui să înțeleagă că celula stem nu este un medicament, ci o grefă tisulară. Îi invit pe colegii medici cu preocupări în domeniu să mă contacteze, pentru ca, în calitatea mea de copreședinte al Societății Internaționale de Medicină și Chirurgie Regenerativă, să ne unim eforturile în beneficiul pacienților.
Putem să descoperim tinerețea fără bătrânețe?
Știința evoluează repede și suntem destul de aproape de manipularea celulelor regenerative până la nivel de gene. Practic, vom putea asista la replicarea rapidă și în siguranță a unor țesuturi noi, a unor noi organe sau a unor regiuni anatomice, după cum primim informații medicale recente, dar aceste procedee nu sunt accesibile pe scară largă. Vor juca un rol foarte important în viitorul medicinei, inclusiv în tratamentele de întreținere.
Vom putea asista la replicarea rapidă și în siguranță a unor țesuturi noi, a unor noi organe sau a unor regiuni anatomice, după cum primim informații medicale recente, dar aceste procedee nu sunt accesibile pe scară largă.
Roxana Maticiuc
