În zece decenii, au existat multe evoluții importante în chirurgie. Una dintre cele mai importante dintre acestea este chirurgia laparoscopică. Singura modalitate de a face o operație în trecut era cu incizie făcută în regiunea în cauză. Pentru aceasta, se folosea incizia care putea ajunge până la 40-50 cm lungime conform procedurii planificate, din abdomen, piept sau alte părți ale corpului pacientului. Laparoscopia a început o nouă eră în chirurgie.

Intervențiile laparoscopice, cunoscute mai ales ca operații închise, se realizează cu ajutorul a 3-5 tuburi cu diametre cuprinse între 0,5 și 1,5 cm. Au fost aplicate pentru prima dată pentru bolile biliare în 1987 și s-au răspândit rapid datorită avantajelor lor: mai puține traumatisme tisulare, mai puțină durere, ședere mai scurtă într-un spital, revenire mai rapidă la viața normală, estetică excelentă în comparație cu chirurgia tradițională. Astăzi, multe boli pot fi tratate laparoscopic, cum ar fi hernia, esofagul, stomacul, vezica biliară, ficatul, pancreasul, apendicele, intestinul subțire și intestinul gros. Laparoscopia s-a dezvoltat rapid, iar în ultimul deceniu, în urma progreselor tehnologice, chirurgia uniport (SPS-chirurgia făcută prin cordonul ombilical folosind un singur tub), chirurgia endoscopică transluminală cu orificiu natural (NOTE – chirurgia prin intermediul gurii, vaginului, vezicii urinare, asistată de endoscop) și chirurgia robotică s-au dezvoltat rapid.

Odată cu dezvoltarea sistemelor robotizate, după ce prima colecistectomie robotică a fost efectuată în 1997, chirurgia robotică s-a dezvoltat rapid către chirurgia urologică, ginecologică
și cardiacă. De exemplu, în Statele Unite ale Americii, 80% din operațiile la prostată au fost efectuate în 2009 robotizat. În 2001, a fost făcută prima colectomie robotică. De atunci multe intervenții chirurgicale au fost făcute robotizat. Chirurgie de reflux, acalazie, cancer de esofag, rezecții hepatice, chirurgie biliară, suprarenectomie, pancreaticoduodenectomie, tiroidectomie, chirurgie colorectală, operații pentru obezitate...

Ce este chirurgia robotică?

În chirurgia robotică, un chirurg efectuează o intervenție chirurgicală. Chirurgul controlează robotul. Robotul efectuează operația conform comenzilor.

Există trei părți diferite ale sistemului.

• Prima parte este un corp format din patru corzi robotizate. Chirurgia se face prin tuburi mici, în mod similar în cazul unei intervenții chirurgicale laparoscopice. Unul dintre brațele robotice ține camera, în timp ce celelalte brațe țin instrumentele chirurgicale. Camera și instrumentele sunt plasate în sala de operație de către al doilea chirurg, care stă cu pacientul.
• A doua parte este partea în care stă chirurgul (consola). Această parte poate fi în aceeași cameră în teatrul de operații sau într-un loc diferit. Din această secțiune, chirurgul vede zona de operație din față și comandă camera și alte instrumente cu ajutorul mâinilor și picioarelor. Comenzile sunt aplicate robotului.
• A treia este camera video, furtunul de aer și așa mai departe.

Dacă chirurgia robotică este un tip de chirurgie laparoscopică, chirurgia robotică are avantaje laparoscopice?

Chirurgia laparoscopică este limitată de faptul că operația se efectuează cu două imagini dimensionale, dependența chirurgului de asistența camerei, tremurarea nedorită a instrumentelor lungi, limitarea mișcării cu utilizarea acestor instrumente dintr-un anumit unghi, iar aceste instrumente nu pot fi fixate în timp ce sunt în corpul pacientului.

Sistemul robotic a fost dezvoltat pentru a elimina aceste limitări ale chirurgiei laparoscopice.

• Imagine: Chirurgia robotică se realizează printr-o imagine tridimensională. Chirurgul lucrează cu senzația de profunzime. Imaginea perfectă face ca toate structurile anatomice mici și mari să fie văzute mult mai bine. Putem explica importanța acestui lucru printr-un exemplu. Ultima parte a intervenției chirurgicale a intestinului gros (rect) se efectuează într-o zonă foarte îngustă (pelvis). Este foarte important ca această zonă să fie văzută bine.
• Îndemânarea mâinii:
  Instrumentele laparoscopice au o mobilitate și o capacitate de retragere limitate, în special în zonele restrânse (cum ar fi pelvisul). Instrumentele de la capetele brațelor robotului pot fi îndoite la 180 de grade în fiecare direcție,
  la 540 de grade într-un mod similar
  cu încheietura mâinii umane. Aceasta este o funcție cu mult mai avansată față de ceea ce poate face mâna umană. Îndemânarea mâinii crește datorită capacității instrumentelor de a fi mișcate în toate direcțiile. Este ușor să ajungi în fiecare punct al corpului și să
  lucrezi acolo.
• Dispare tremuratul. Fiziologic, mâna omului este mai mult sau mai puțin tremurândă. Instrumentele lungi utilizate în laparoscopie amplifică tremuratul. În chirurgia robotică,
  acesta este controlat de robot fără
  alte probleme.
• Dependența chirurgului de asistența camerei a dispărut. Chirurgul laparoscopic folosea camera drept asistent. Imaginea pe care chirurgul o are depinde de capacitatea asistentului. Robotul controlează acum întregul proces: vede câmpul chirurgical așa cum își dorește.
• Senzația de atingere: unul dintre cele cinci simțuri ale omului este senzația de atingere. Chirurgul robot nu poate folosi acest simț. Țesuturile de tragere sau materialele de sutură pot fi rupte. Cu toate acestea, datorită imaginii excelente și experienței chirurgicale oferite de chirurgul robot, chirurgul poate efectua operația fără a fi nevoie de atingere.

• Timp de operație: Durata intervenției chirurgicale în chirurgia robotică este de obicei mai lungă în comparație cu chirurgia laparoscopică și deschisă. Principalul motiv este durata antrenamentului pentru „andocarea” sistemului robotizat.

de prof. dr. Erman Aytac

Prof. dr. Erman Aytac este șeful departamentului Chirurgia Generală, Gastrointestinală şi Coloproctologica,  Clinica Universitară Acibadem Atakent. Are 170 de articole științifice publicate în reviste internaționale și 40 de articole științifice publicate în reviste naționale. Articolele sale au fost citate în alte peste 3300 de studii până în prezent, iar h-indexul este de 29. A prezentat peste 300 de lucrări la întâlniri științifice naționale și internaționale. Câteva dintre aceste studii au primit Marele Premiu al Proiectului Studenților în Medicină Eczacıbaşı, Premiul I pentru Lucrări Libere la Congresul Național de Chirurgie a Colonului și Rectului și premiul pentru cea mai bună prezentare la Forumurile de Cercetare ale Colegiului American de Chirurgie. În prezent, este membru al consiliului de administrație și membru al comitetului internațional al Societății Americane de Chirurgie Colorectală, membru al consiliului și vicepreședinte al comitetului de comunicare al Societății Europene de Coloproctologie.