Societatea Română de Chirurgie a Sânului şi Oncologie, în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, a organizat cea de-a V-a ediție a Conferinţei Naționale cu participare internațională dedicată cancerului mamar, intitulată „Chirurgia cancerului mamar, încotro? Tratamentul actual al afecțiunilor mamare”. La conferință, au participat 50 de speakeri din Egipt, Germania, Franța, Grecia, Israel, Italia, Japonia, Mexic, Polonia, Turcia, Ucraina și România, specialiști de renume din domeniul diagnosticului și tratamentului cancerului mamar. Partener principal al evenimentului a fost Neolife Medical Center.
În fiecare an, luna octombrie este dedicată prevenirii cancerului la sân, iar acțiunile desfășurate au rolul de a atrage atenția asupra acestei boli, cu accent pe diagnosticare precoce. „Organizăm anual, din 2012, acest eveniment în care vorbim despre diagnosticul şi tratamentul cancerului mamar şi, la fiecare ediţie, avem invitaţi din multe centre recunoscute la nivel internaţional pentru specializarea lor deosebită în această afecțiune. În acest moment, intervenția chirurgicală rămâne o modalitate terapeutică esențială în cancerul mamar, indiferent de stadiul bolii”, a declarat prof. dr. Alexandru Blidaru, președintele Societății Române de Chirurgie a Sânului și Oncologie.
Specialiștii au participat joi, în prima zi a Conferinței, la un curs de imagistică a sânului, cu invitați din țară și din străinătate, în care s-a vorbit despre ecografia mamară, mamografie, RMN și chiar despre eventualul rol al RMN-ului mamar în screening. Tot în prima zi, a avut loc o sesiune specială de chirurgie estetică și reconstructivă live din sala de operație, dar și o sesiune de radioterapie și oncologie medicală. A doua zi a început cu lucrări legate de diagnosticul cancerului mamar și de experiența diverșilor chirurgi oncologi și chirurgi plasticieni în tratamentul cancerului mamar. „Scopul nostru este să tratăm la fel de bine ca în străinătate”, a afirmat prof. Alexandru Blidaru.
Prevenirea neoplasmului glandei mamare
Deși, în acest moment, încă nu se cunoaște o modalitate de a preveni eficient apariția neoplasmului glandei mamare, este cert că diagnosticul precoce este o cale sigură de reducere a mortalității, precum și de tratament mult mai simplu și mai puțin agresiv. Cu cât depistarea bolii se face într-un stadiu mai puțin avansat, cu atât tratamentul este mai eficient, mai puțin mutilant și necesită un efort financiar mai redus. Astfel se poate îmbunătăți nu numai rata de supraviețuire, ci și calitatea supraviețuirii.
„Este indicat ca toate femeile, după vârsta de 25-30 de ani, să facă o ecografie mamară o dată pe an, o mamografie la 12-18 luni după vârsta de 40-45 ani, o ecografie abdominală și un examen citologic Babeș-Papanicolau o dată pe an. Aceste investigații de rutină sunt lucruri care pot schimba viața. În cazul în care în familie există istoric de cancere mamare sau genitale, atunci screeningul trebuie să înceapă mai devreme, sub îndrumarea specialistului, și poate include și testări genetice”, este recomandarea prof. dr. Alexandru Blidaru, medic primar chirurg, cu supraspecializare în chirurgie și ginecologie oncologică.
Intervenții chirurgicale minim invazive
În prezent, femeile cu cancer de sân sunt supuse unor intervenții chirurgicale minim invazive – dovezile arată că se pot obține aceleași rezultate bune în termeni de calitate a supraviețuirii prin intervenții cât mai puțin extinse. „Pacientele pot fi supuse unor intervenții cât mai mici atât la sân, cât și la axilă, ceea ce înseamnă o morbiditate minimă nu numai fizică, ci și emoțională. Știm cu toții că, din punct de vedere psihic, sânul este un organ extrem de important pentru o femeie. Dacă putem salva sânul, iar femeia se simte bine în pielea ei – o minte sănătoasă înseamnă o persoană sănătoasă”, a declarat prof. dr. Dan Hershko, Departamentul de chirurgie al Shelba Medical Center, Israel. Același lucru este valabil și în cazul nodulilor limfatici, explică specialistul. Tendința era de a îndepărta toți nodulii limfatici axiali, ceea ce rezulta, în 50-60% din cazuri, cu limfedem, dureri semnificative și pierderea funcționalității mâinii, efecte care persistau ani întregi. Acestea încercau diferite tratamente, alte intervenții chirurgicale și nimic nu funcționa. „Dacă putem scuti femeile de aceste probleme și putem face operații mai mici, dacă putem personaliza tratamentul, precum radioterapia, chimioterapia sau homeoterapia, atunci vom obține rezultate excelente cu mai puțin. Aceasta este ultima tendință în chirurgia sânului. Potrivit unor studii, se pare că în unele cazuri nu va mai trebui să intervenim chirurgical deloc”, a mai spus specialistul.
Mastectomia, doar în 20% din cazuri
Ideea că la toată lumea trebuie efectuată mastectomie a trecut de mult. De altfel, în Europa Occidentală numai într-o proporție de sub 20% se mai face mastectomie, iar aceea, de obicei, este urmată imediat de reconstrucție. „În Institutul Oncologic București, în secția pe care o conduc, operăm între 3.000 și 3.500 de paciente – din care, peste 1.000 de afecțiuni mamare. Încercăm să facem tot felul de intervenții chirurgicale în așa-numita chirurgie conservatoare, care păstrează sânul, și care trebuie urmată de radioterapie. Mai mult decât atât, există tehnici de chirurgie oncoplastică, la care se asociază principiile de chirurgie oncologică cu cele de chirurgie estetică, astfel încât rezultatele estetice să fie frumoase, dar rezultatele oncologice, în primul rând, să fie bune. Nu tot timpul se poate face așa ceva, nu tot timpul sânul poate fi păstrat și există destule situații în care boala este atât de extinsă, încât trebuie extirpat sânul în totalitate, deci este necesară mastectomia. Dar se pot face diferite tipuri de mastectomii care conservă mai mult sau mai puțin tegumentele care acoperă sânul. În astfel de cazuri, se poate face reconstrucția imediată. Este una dintre operațiile pe care le facem frecvent încă de 15-20 de ani, în care reconstruim sânul în cursul aceleiași intervenții chirurgicale”, a mai spus prof. Alexandru Blidaru, care, în timpul congresului, a prezentat tehnicile de reconstrucție imediată cu implant decontat de statul român. „Programul național este extraordinar, însă ar mai fi nevoie de câteva lucruri pentru a merge ca pe roate. Folosim prin diferite metode, sau pentru diferite tehnici chirurgicale, niște plase resorbabile sau parțial resorbabile, care încă nu sunt rambursate de Casa de Asigurări, dar sperăm că o să fie. De asemenea, de multe ori după reconstrucție rămâne o asimetrie mamară importantă și este necesară o intervenție de corecție pentru sânul controlateral, considerată, greșit din punctul meu de vedere, intervenție de chirurgie estetică. De fapt, este o problemă medicală pentru care femeia respectivă are tot dreptul să fie operată. Are o asimetrie mamară din cauza unei afecțiuni pe care a avut-o, nu este un moft să-și reducă dimensiunile sau să-și simetrizeze celălalt sân. Cred că această intervenție ar trebui să se facă în mod curent”, a atras atenția specialistul.
Terapii în cancerul mamar triplu negativ.
În prezent, femeile afectate de această formă de cancer pot beneficia de terapia standard cu citostatice sau de terapii inovatoare, prin intermediul a diverse studii clinice care se desfășoară în anumite centre. „Medicamentele din studiile clinice încă nu au validarea ghidurilor clinice, dar sunt foarte aproape de a fi validate – în SUA, unele au fost deja validate, în vestul Europei au fost, urmează procesul treptat de validare și spre zona în care trăim, evident. În momentul în care statul îl va lua sub umbrela lui, nu va fi deloc greu, pentru că în momentul de față nu putem să spunem că ceea ce statul oferă nu ne este accesibil ca pacienți sau ca doctori. Problema este, însă, că procesul de validare a unei astfel de terapii este lung, anevoios, greoi și legal, legislativ, în primul rând, și financiar, în al doilea rând”, a mai explicat specialistul.Această formă de cancer are un prognostic extrem de rezervat și reprezintă o preocupare la nivel mondial, însă există terapii inovatoare în curs de standardizare. Cancerul mamar triplu negativ afectează, în general, populația tânără. „Media de vârstă a femeilor afectate de cancer mamar este de 50 de ani, însă aceste femei cu triplu negativ au, în general, în jur de 40 de ani. Aproximativ 10% dintre femeile cu cancer mamar dezvoltă această formă triplu negativă – aproximativ 700-750 de cazuri în România. Sunt însă femei tinere care și-au pierdut viața sau care nu răspund bine la tratament”, a atras atenția dr. Dan Jinga, medic primar oncologie, Neolife Medical Center.
Experiența franceză – medicina «ã la carte»
Potrivit acesteia, prin programul național de sănătate, la fiecare doi ani femeile pot face o mamografie și o ecografie mamară, care sunt citite de doi medici radiologi. Astfel, cele mai multe dintre cancerele de sân din Franța sunt descoperite într-un stadiu foarte precoce, iar în cazul acesta intervenția chirurgicală poate fi mult mai conservatoare. În majoritatea cazurilor, se realizează ganglionul-santinelă, iar tratamentele adjuvante care urmează sunt mult mai bine definite. Problema chimioterapiei este analizată cu foarte mare finețe. „De exemplu, la Saint Louise, unde consult ca medic oncolog, identificăm extrem de clar pacientele care pot să aibă un beneficiu de pe urma chimioterapiei, ceea ce face că tratamentul să fie extrem de adaptat și, deci, mai puțin invaziv”, a mai spus dr. Ioana Kloos. Potrivit acesteia, în Franța, luna octombrie este Octobre Rose – dedicată cancerului de sân, în care cele mai importante mesaje sunt: nu uitați să faceți mamografia la fiecare doi ani, mergeți la medicul ginecolog, acordați importanță sănătății dumneavoastră. „Prevenția secundară făcută în acest mod vă duce la un tratament mai puțin invaziv și cu o șansă de supraviețuire mult mai mare”.Dr. Ioana Kloos, medic oncolog la Spitalul „Saint Louise” din Paris, director de program la Laboratoarele Servier pentru dezvoltare clinică, ne-a oferit câteva detalii despre programul autorităților franceze în prevenirea și tratarea cancerului mamar. „Franța are un sistem de sănătate foarte robust, care ne dă acces atât la noi medicamente, cât și la un management foarte adaptat cazului pacientei respective. Aș putea vorbi de o medicină care este perfect <à la carte>, care este foarte bine individualizată pentru fiecare pacientă”, a explicat dr. Ioana Kloos.
Controverse în radioterapie
Un alt subiect discutat în cadrul Conferinței naționale s-a legat de controversele care apar în cazul radioterapiei: utilizarea radioterapiei post-mastectomie la paciente cu tumori T1, T2 și 1-3 ganglioni invadați, radioterapia regională și utilitatea iradierii ganglionilor mamari interni, radioterapia post-mastectomie în condițiile în care ganglionul-santinelă este invadat tumoral și nu se completează limfodisecția axilară și radioterapia post-mastectomie în condițiile în care se utilizează tratament chimioterapic în stadiile clinice 1-2. „Trebuie să analizăm ce poate să aducă radioterapia în plus față de tratamentele sistemice care s-au dezvoltat foarte mult în ultima vreme și care fac ca rolul radioterapiei să fie din ce în ce mai mic în tratamenul pacientelor cu cancer de sân puțin avansat”, a explicat dr. Liviu Stoleru, medic primar radioterapie, Centrul Medical Neolife.
Potrivit acestuia, radioterapia aduce în plus un beneficiu care la ora actuală este legat de iradieri pe volume mai mari, dar mai precise, care pot să ducă la avantaje în supraviețuirea liberă de boală și în supraviețuirea globală. Reacțiile adverse sunt cele clasic descrise, printre care și toxicitatea pulmonară, toxicitatea cardiacă, toxicitatea de al doilea cancer. „Nu trebuie să uităm un lucru: că tot ceea ce s-a raportat până acum în literatură provine din trialuri care au fost efectuate cu tehnici de radioterapie și cu aparatură care astăzi sunt depășite, deci practic trebuie făcute noi studii cu aparatura modernă și cu tehnicile actuale de tratament pentru a avea o imagine corectă. Se fac aceste studii la nivel mondial, însă marea problemă este că în momentul în care ele vor fi raportate, deja va fi prea târziu. Asta este marea problemă a studiilor randomizate: ele au un nivel de evidență foarte ridicat, însă în momentul în care ele apar, rezultatele nu mai sunt aplicabile pentru că tehnicile de tratament, modalitățile de tratament au evoluat, s-au schimbat. Pe de altă parte, dacă folosim acum un studiu mic cu tehnici moderne, ni se va spune că nu are suficientă putere și că trebuie să așteptăm un timp să treacă, să se valideze în timp rezultatele. Deci suntem într-un cerc vicios”, a atras atenția dr. Liviu Stoleru.
În privința pacientelor, acestea trebuie să se implice mai mult în decizia terapeutică. „Cred că este foarte important ca ele să participe activ, să-și întrebe doctorul care sunt beneficiile, riscurile, care este toxicitatea asociată radioterapiei, pentru că până la urmă cel care decide dacă să facă sau să nu facă radioterapia, în baza informării pe care o face medicul, este strict pacientul. Totuși, ca o realitate, avem nevoie de mai multe aparate de radioterapie, pentru că în felul acesta și pacienții vor fi mai disponibili să facă radioterapie”, a explicat dr. Liviu Stoleru.
Ministerul Sănătății susține costurile protezelor mamare
Prof. dr. Florian Bodog, ministrul Sănătății, invitat la Conferința organizată de Societatea Română de Chirurgie a Sânului și Oncologie, este unul dintre inițiatorii programului prin care costurile protezelor mamare necesare după operația de mastectomie sunt suportate de către stat, la ora actuală. „Ministerul Sănătății sprijină în continuare acest program. În cancerul de sân, unul dintre cancerele cu cea mai mare incidență de la noi din țară, avem nevoie de tratament în echipă. De asemenea, este nevoie de un diagnostic precoce al acestei afecțiuni, iar Ministerul Sănătății sprijină în acest sens programele de screening, pentru a obține în acest fel rezultate mai bune pentru pacienți”, a precizat Florian Bodog. În prezent, există 17 centre la nivel național care intră în programul de decontare a protezelor mamare.
de Valentina Grigore
