Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila” (UMFCD) este partener al consorţiului Alliance for Life Sciences, care își dorește să reducă decalajele de inovare și cercetare dintre Europa de Est și cea de Vest.
”Sunt foarte multe exemple de bună practică în Europa. Vrem să creăm, în cadrul acestui consorțiu, o relaționare, tocmai pentru a asigura schimbul de experiență, pentru a prelua unele modele de practică medicală pe care, fără îndoială, trebuie să le adaptăm contextului național. Am convingerea că numai prin colaborare și parteneriat putem face ca cercetarea să realizeze un progres real în practica medicală. În România, la nivelul Universităților de Medicină și Farmacie și la nivelul spitalelor există infrastructuri de cercetare competente, de nivelul celor din Uniunea Europeană, dar elementul care trebuie îmbunătățit în domeniul cercetării românești este finanțarea”, a afirmat prof. dr. Diana Păun, prodecan pentru cercetare științifică și inovare al UMFCD, în cadrul Mesei rotunde ,,Educația medicală și cercetarea în politicile de sănătate din România: îmbinarea educației, cercetării și practicii medicale”.
Potrivit acesteia, cercetarea trebuie să fie un liant între practica medicală și ceea ce învață medicii în facultate. ”Prin acest proiect, dorim să realizăm conexiunea dintre cercetare și practica clinică. Bineînțeles că și învățământul e important, pentru că noi trebuie să educăm studenții, rezidenții, tinerii cercetători să îmbrățișeze acest profil de carieră – cercetarea și să corelăm ceea ce învață în facultate și mai departe, în perioada anilor de rezidențiat, cu practica”.
Masa rotundă a adus în prim plan barierele și dificultățile legate de interconectarea cercetării și predării practicii medicale în instituțiile universitare din domeniul sănătăţii. De asemenea, evenimentul a subliniat necesitatea elaborării unor recomandări concrete pentru politici și practici atât la nivel instituțional, cât și naţional, precum și importanţa colaborării și creării de reţele între participanţi, pentru a facilita un dialog continuu şi a construi parteneriate strategice în dezvoltarea cercetării, educației și practicii medicale la nivel universitar.
”Atunci când discutăm despre evoluție și progres în sănătate, vorbim și despre pilonii principali care stau la baza performanței academice, și anume resursa umană înalt calificată, tehnologii de top, proiecte avansate de cercetare știinţifică, digitalizare și, mai nou, aplicabilitatea inteligenţei artificiale, centre medicale moderne sau ultramoderne, iar lista poate continua. lar pentru îndeplinirea acestor criterii de performanță suntem condiționaţi întotdeauna de același subiect sensibil, cel legat de programele sustenabile de investiții pe termen mediu și lung și care să confere predictibilitate în dezvoltarea oricărui domeniu de activitate”, a declarat prof. dr. Viorel Jinga, rectorul UMFCD.
”Proiectul a identificat faptul că rezidenții – partea de educație în specialitate- nu reprezintă un grup țintă nici în programele europene, nici în cele românești. Rezidenții sunt cel mai aproape de sfârșitul educației profesionale, clinice, sunt o pepinieră de cercetători, sunt viitori doctoranzi și viitori profesori. De aceea, șansa de a participa în nuclee de cercetare în spitalele universitare este foarte importantă în a identifica persoanele care au dedicație pentru a acest domeniu. Trebuie să avem exemple la nivelul universităților pentru tânăra generație”, a spus și prof. dr. Iuliana Ceaușu, director proiect Alliance4Life Bridging the Research and Innovation Gaps in Life Sciences (A4L_BRIDGE).
Îmbunătățirea accesului la studii clinice
Ministerul Sănătății are ca preocupare dezvoltarea unor direcții de acțiune în domeniul cercetării. ”Mă refer aici la studiile clinice și modificarea legislației în acest domeniu, încurajarea acestor activități și, nu în ultimul rând, dezvoltarea parteneriatelor care să facă posibil progresul. Rezultatele cercetării trebuie, însă, translatate în practică”, a afirmat prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.
El a menționat operaționalizarea Hubului de Inovație în Sănătate, derulat de Alianța Universitară G6-UMF, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), în parteneriat cu Asociația Local American Working Group. ” Îmbunătăţirea accesului la studii clinice este deja un rezultat palpabil al activităţii acestui grup care îşi propune să încurajeze şi industria farmaceutică din România, nu numai din punct vedere al producţiei, dar să ofere și stimulente pentru ca cercetarea şi dezvoltarea în domeniul industriei farmaceutice să îşi facă loc şi în ţara noastră, dincolo de partea de studii clinice”.
”Potențialul de dezvoltare a domeniului studiilor clinice în România este imens, atât din punct de vedere financiar, cât mai ales ca număr de studii și de beneficiari. În afară de creșterea rapidă a accesului la medicație de ultimă oră, există posibilitatea echivalentă cu a pacienților din alte state europene de a beneficia de aceste terapii chiar înainte ca ele să fie autorizate”, a completat și farm. dr. Răzvan Prisada, președinte ANMDMR.
Fonduri alocate cercetării
Comisia Europeană a statuat oficial faptul că Ministerul Cercetării îndeplinește condiția favorizantă de bună guvernanță a strategiei naționale și regionale de specializare inteligentă.
”În acest fel, sunt deblocate cel puțin 1,7 miliarde de euro din fonduri de coeziune pentru cercetare în domenii strategice precum: inteligența artificială, tehnologii cuantice, sisteme autonome, genomică, tratamentul cancerului cu ajutorul laserului. Împreună cu acești bani aduși prin politica de coeziune, am atras și fonduri din PNRR. Am operaționalizat cinci centre de competențe în domenii de cercetare asociate celor cinci misiuni ale Uniunii Europene în Horizone Europe, unul dintre ele fiind pe cancer. Am contractat doar în 2023 și 2024 peste un miliard de lei pe cercetare, din fonduri din PNRR. Cea mai importantă competiție lansată vreodată de către Ministerul Cercetării a fost în ianuarie 2024: este vorba de un buget de 1,6 miliarde lei pentru operaționalizarea a 24 de centre de excelență în domenii de cercetare asociate principalelor provocări societale. În domeniul sănătății vor fi șase centre de excelență, fiecare cu un buget de 100 de milioane de lei”, a anunțat Andrei Alexandru, secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
