Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” din Timișoara a fost unul dintre partenerii proiectului european REBORNE (Regenerating Bone Defects using New Biomedical Engineering Approches), care a urmărit aplicarea terapiei cu celule stem în tratamentul afecțiunilor degenerative. Concret, specialiștii români din vestul țării, alături de experți din alte șapte state (Franța, Italia, Germania, Spania, Belgia, Olanda și Norvegia), au studiat beneficiile terapiilor avansate cu celule stem la 60 de pacienți cu afecțiuni osoase. Rezultatele, prezentate în cadrul atelierului practic “Workshop on ethical, legal and regulatory issues in ATMPs within FP7 REBORNE project”, organizat în luna iunie la Timișoara, demonstrează succesul terapiilor cu celule stem în recuperarea pacienților.
“Primesc zilnic cereri de la pacienți care vor să fie incluși în studiul REBORNE, care cred în eficiența celulelor stem. Aș putea spune că avem o rată de succes foarte bună la pacienți și vom continua prin realizarea unor studii comparate cu tratamentele de referință. Am început să înțelegem mecanismul în care celulele stem funcționează, pentru a vedea cât de eficiente sunt. Cred că acesta este viitorul medicinei: modul în care celulele comunică între ele și modul în care ele ajută în regenerarea țesutului”, a declarat prof. dr. Pierre Layrolle, de la Facultatea de Medicină din Nantes, Franța, și coordonatorul proiectului REBORNE.
În ceea ce privește contribuția României la derularea ambițiosului proiect de cercetare ce a cuprins derularea a cinci studii clinice, țara noastră a coordonat partea etică privind folosirea terapiilor bazate pe celule stem. Potrivit prof. dr. Pierre Layrolle, contribuția României a fost extrem de importantă: “Dimensiunea etică este esențială în derularea unui studiu clinic. Atunci când faci studii clinice pe copii, de exemplu, ai nevoie de un suport solid din punct de vedere etic și îi mulțumim doamnei prof. dr. Carmen Bunu, care a coordonat întreaga parte etică a proiectului și care a făcut o muncă deosebit de bună”.
Vestea bună este că, odată cu lansarea în acest an a Centrului OncoGen de terapii genetice și celulare în tratarea cancerului, România îndeplinește toate condițiile necesare pentru a conduce un trial clinic cu terapii avansate cu celule stem. Iar acest lucru este evidențiat chiar de specialiștii recunoscuți la nivel internațional în domeniul cercetării.
“La Timișoara, pot spune că au fost puse în aplicare cele mai înalte standarde de calitate. Cunosc foarte multe astfel de centre la nivel mondial și pot spune că acesta se numără printre cele mai bune. Cel mai probabil, poate fi cu ușurință în top 10 unități medicale GMP, nu este cea mai mare, însă în materie de servicii oferite este printre cele mai bune din lume. Sunt sigur că până și americanii, care sunt cunoscuți pentru mândria lor în toate domeniile, nu numai în cercetare medicală, ar fi de acord cu mine”, a explicat prof. dr. Torsten Tonn, din cadrul Centrului de Terapii Regenerative din Germania.
Centrul OncoGen este dotat cu toate facilitățile necesare derulării studiilor de biologie celulară, moleculară și genetică, având inclusiv o zonă GMP destinată manipulării celulelor stem umane în vederea dezvoltării de terapii avansate.
Cercetătorii români sunt și ei foarte apreciați în comunitatea medicală europeană. În plus, includerea unei țări ca România printre partenerii unui proiect de cercetare reprezintă un avantaj în obținerea finanțării necesare, în special în cazul consorțiilor internaționale, susține prof. dr. Torsten Tonn: “Dacă vorbim de consorții internaționale, este recomandat să incluzi și țări care au devenit recent membre ale Uniunii Europene, cum sunt România, Polonia și Republica Cehă. Dacă ar aplica doar Germania, probabil că nu ar primi finanțarea necesară. Astfel, avem în echipa noastră oameni foarte bine pregătiți din România, tineri cercetători, care vorbesc fluent limba engleză. Vă spun din experiența mea că acești tineri, incluși în echipele potrivite, pentru a vedea cum trebuie făcută cercetarea, pot ajunge foarte buni profesioniști, cercetători de top”.
În ceea ce privește politica de reglementare a terapiilor avansate cu celule stem, regulile sunt foarte clare și urmăresc să nu complice procesul de dezvoltare. “Vorbim de un set de reguli prin care ne asigurăm că pacientul beneficiază de un anumit standard de calitate. Se are în vedere calitatea celulelor, riscurile posibile, cum ar fi posibilitatea de a transmite anumite boli infecțioase sau viruși. Având un anumit standard de calitate, pot fi realizate studii randomizate, pentru a demonstra beneficiile pentru sănătate”, a adăugat prof. dr. Torsten Tonn.
Prof. dr. Pierre Layrolle speră că, odată dovedit succesul terapiilor avansate pe bază de celule stem, va exista și o colaborare cu industria farmaceutică, pentru ca aceste terapii să fie ulterior integrate în dezvoltarea de noi medicamente: “Medicina regenerativă este cu siguranță medicina viitorului. Încă folosim molecule din anii ‚70 și trecem acum de la molecule la anticorpi, iar în viitor vom trece la celule vii, care pot repara, care se pot multiplica și adapta mediului în care sunt implantate. Cu siguranță, viitorul medicinei este reprezentat de terapia celulară și de terapia genică, de modul în care putem trata cancerul prin manipularea celulelor și a sistemului imunitar, pentru ca acesta să lupte și să elimine celulele tumorale”.
Maria Vasilescu
