Bolile pulmonare obstructive cronice (BPOC) se numără printre principalele cauze de morbiditate și mortalitate la nivel mondial, fiind a treia cauză de deces, atât în lume, cât și în Statele Unite ale Americii (SUA). Deși rata mortalității globale se îndreaptă spre un trend descrescător, BPOC continuă să fie răspunzătoare, în fiecare an, de peste trei milioane de decese. Mai mult, o analiză pe o perioadă de observare de 20 de ani arată că rata mortalității în rândul femeilor s-a dublat, iar exacerbările reprezintă între 50% și 70% din totalul costurilor asociate tratamentului BPOC.
În acest context, Societatea Americană Toracică (American Thoracic Society – ATS) și Societatea Europeană pentru Afecțiuni Respiratorii (European Respiratory Society – ERS) fac apel la intensificarea eforturilor de diagnostic precoce și management eficient al BPOC, prin realizarea acelor studii de cercetare care au cel mai mare impact asupra rezultatelor terapeutice.
Cum deja au trecut 10 ani de la publicarea oficială a standardelor comune ATS și ERS privind diagnosticul și tratamentul pacienților cu BPOC, liderii celor două societăți au simțit nevoia de a rezuma datele legate de diagnosticul, evaluarea și managementul afecțiunii. Astfel, au lansat o declarație comună, prin care urmăresc să identifice lacunele din domeniul științific și să ofere recomandări specifice pentru dezvoltarea cercetării medicale din domeniul BPOC. Potrivit autorilor, scopul declarației nu este de a oferi recomandări clinice privind diagnosticul și managementul afecțiunii, ci de a trasa principalele direcții de urmat în domeniul cercetării medicale, oferind astfel specialiștilor o varietate mai mare de informații cu privire la diagnosticul și tratamentul persoanelor cu BPOC.
Pași mari au fost făcuți în diagnosticul, evaluarea și managementul corect al persoanelor diagnosticate cu BPOC, precum și în favoarea înțelegerii patogenezei acestor afecțiuni. În ciuda acestui fapt, reprezentanții ATS și ERS atrag atenția că în continuare multe întrebări importante legate de patologia BPOC rămân fără răspuns. În acest sens, documentul evidențiază tipurile de studii de cercetare care, în opinia clinicienilor de top, a cercetătorilor și a reprezentanților pacienților, ar avea cel mai mare impact asupra rezultatelor terapeutice. Concret, sunt recomandate studiile care țin cont de nevoile pacienților, care stabilesc rezultatele terapeutice pe care pacienții cu BPOC le consideră de maximă importanță pentru ei, dar și cercetările care contribuie la o mai bună înțelegere a patogenezei afecțiunii și care corelează rezultatele fiziologice și anatomice cu rezultatele centrate pe pacient, pentru a identifica obiectivele-surogat de înaltă calitate, care pot fi utilizate în cercetările viitoare.
În ceea ce privește stabilirea diagnosticului de BPOC, sunt încurajate studiile care măsoară acuratețea diverselor echipamente folosite în identificarea persoanelor cu risc de a dezvolta afecțiunea, prin comparație cu spirometria. De asemenea, sunt indicate studiile al căror scop este de a determina cele mai bune metode de evaluare a pacienților cu BPOC, pentru a stabili nivelul de severitate a bolii și tratamentul care trebuie urmat.
Recomandările privind activitatea de cercetare care abordează lacunele importante din toate aspectele legate de managementul BPOC au fost realizate în urma discuțiilor cu medici clinicieni și cercetători implicați în problematica acestei afecțiuni, la care au participat inclusiv reprezentanți ai pacienților cu BPOC.
Declarația comună a celor două organizații medicale a fost publicată în European Respiratory Journal.
Sunt indicate studiile al căror scop este de a determina cele mai bune metode de evaluare a pacienților cu BPOC, pentru a stabili nivelul de severitate a bolii și tratamentul care trebuie urmat.
Mirabela Viașu
