Conferenţia Dr. Alexandru Rafila
Medic primar sănătate publică și management sanitar, medic primar medicină de laborator
Șef al Direcției Generale de Sănătate Publică și Inspecției Sanitare de Stat (2001-2004)
Director al Institutului de Sănătate Publică București (2004-2006)
Consilier personal pentru politici de sănătate al ministrului sănătății (2009)
Secretar de stat pentru asistența medicală (2011-2012)
1. Sănătatea publică
Conceptul de sănătate publică este unul complex, care integrează un ansamblu de elemente ce caracterizează starea de sănătate a unei populații.
Conform OMS, sănătatea publică se referă la toate măsurile luate de o societate pentru a preveni bolile, pentru promovarea sănătății și prelungirea vieții în rândul întregii populații. Ea nu se referă la cazuri sau la boli individuale.
Activitățile de sănătate publică au scopul de a asigura condiții în care oamenii pot fi sănătoși și au ca obiect întreaga populație, nu pacienții individuali. Astfel, activitatea de sănătate publică vizează sistemul în totalitate, nu numai eradicarea unei anumite boli.
Cele trei funcții principale ale sănătății publice sunt:
– Evaluarea și monitorizarea stării de sănătate a comunităților și a populațiilor pentru a identifica problemele de sănătate și a le ierarhiza;
– Formularea de politici publice menite să rezolve problemele de sănătate identificate la nivel local și la nivel național;
– Asigurarea accesului populației la îngrijire adecvată și cost-eficientă, inclusiv la servicii medicale preventive și de promovare a sănătății.
Profesioniștii din domeniul sănătății publice monitorizează și identifică problemele de sănătate ale comunității și promovează practici și comportamente pentru a asigura o bună stare de sănătate a populației.
Iată câteva dintre domeniile de acțiune ale sănătății publice:
• Vaccinarea și controlul bolilor transmisibile;
• Siguranța la locul de muncă;
• Alimentele sigure și sănătoase;
• Apa potabilă și de îmbăiere;
• Sănătatea mamei și copilului și accesul la planificarea familială;
• Scăderea morbidității și mortalității din cauza bolilor cronice (cardiovasculare, respiratorii, de nutriție, cancere);
• Reducerea consumului de tutun, alcool și droguri, ce reprezintă un pericol pentru sănătate.
Termenul de sănătate publică se aplică la nivel mondial ca urmare a globalizării. Unele elemente care afectează sănătatea publică nu se opresc la granițele de stat, iar răspunsul la probleme de sănătate publică poate fi regional sau global, deoarece riscurile de sănătate pot fi transfrontaliere (epidemii, pandemii, produse periculoase, schimbări de mediu) și necesită un răspuns rapid și concertat, coordonat de la nivel național sau regional.
2. O scurtă istorie a ultimilor zece ani.
Primele schimbări importante ale sistemului de sănătate publică românesc au început în anul 2001, odată cu evaluarea de către o echipă a OMS a modului în care România supraveghea și putea controla răspândirea bolilor transmisibile. Odată cu încheierea acestei evaluări, a devenit operațional primul proiect PHARE în domeniul sănătății, la sfârșitul căruia, în anul 2004, s-au pus bazele rețelei naționale de supraveghere și control a bolilor transmisibile.
Au urmat și alte proiecte PHARE în domenii sensibile pentru sănătatea publică: în domeniul infecției HIV/SIDA, în domeniul supravegherii factorilor de mediu (apa) sau al celui legat de sănătatea ocupațională.
Tot în anul 2004, cu sprijinul Băncii Mondiale, a fost elaborată prima și, din păcate, singura Strategie Națională de Sănătate Publică, după ce în anii precedenți fuseseră elaborate strategiile sectoriale în domeniul Sănătății Reproducerii, în domeniul HIV/SIDA și în domeniul infecțiilor cu transmitere sexuală.
Educația pentru sănătate a avut, timp de câțiva ani, un loc important în curricula de pregătire din școli, după încheierea unui parteneriat între Ministerul Educației și cel al Sănătății, în anul 2002.
Rezultatele aplicării prevederilor din programele și strategiile menționate s-au făcut simțite imediat, pregătind România să adere cu succes la Uniunea Europeană din punctul de vedere al Sănătății Publice, prevederile aquis-ului comunitar fiind îndeplinite în cursul aceluiași an 2004.
În anul 2003, România a reușit să………..
