Politici de Sanatate

Care este diferența dintre pandemie, endemie și epidemie?

03 martie
10:55 2022
Care este diferența dintre pandemie, endemie și epidemie?

Endemică, epidemică și pandemică sunt toți termeni pe care oamenii de știință îi folosesc pentru a clasifica bolile în funcție de cât de răspândite sunt. O afecțiune endemică este cea care este constantă în rândul unei populații sau zone, în timp ce o epidemie este o creștere bruscă a numărului de cazuri într-o populație sau într-o locație. O pandemie este similară, dar se răspândește mai departe, afectând mai multe regiuni sau continente. Gravitatea unei boli depinde de mai mulți factori. Din acest motiv, deși o pandemie afectează un număr mai mare de persoane, nu este neapărat mai letală decât o epidemie sau o boală endemică.

Ce înseamnă „endemic”?

O boală endemică este o boală care este întotdeauna prezentă într-o anumită regiune sau populație. Prevalența bolii rămâne destul de stabilă și previzibilă. Câteva exemple de afecțiuni endemice sunt:

  • Malaria: Această boală transmisă de țânțari este prezentă în multe țări din întreaga lume. Cu toate acestea, este endemică în anumite părți ale Africii, printre altele, deoarece temperaturile ridicate permit țânțarului Anopheles, care răspândește malaria, să se dezvolte. Acest lucru înseamnă că malaria rămâne la niveluri constante în această regiune.
  • Coccidioidomicoza: Inhalarea sporilor de ciuperci provoacă această afecțiune, cunoscută și sub numele de „febra văii”. Este endemică în sud-vestul Statelor Unite și în nordul Mexicului.
  • Febra Dengue: Este o afecțiune endemică în regiunile tropicale și subtropicale deoarece, la fel ca în cazul malariei, se răspândește prin înțepăturile de țânțari. Țânțarul Aedes este purtător de viruși care pot provoca febra dengue.
  • Hepatita B: Virusul hepatitei B (VHB) este endemic în întreaga lume, deși are o endemicitate mai mare în Africa și Asia decât în Europa și America de Nord. VHB se răspândește prin contactul cu sângele care conține virusul. Din acest motiv, nu provoacă epidemiile bruște pe care le pot provoca virusurile transmise prin aer.

Ce este o epidemie?

O epidemie apare atunci când o boală se răspândește în mod neașteptat sau rapid într-o zonă geografică sau într-o populație. Aceasta poate apărea dacă o boală endemică devine brusc mai răspândită sau dacă o nouă boală începe să afecteze o regiune sau un grup. Multe exemple de epidemii implică boli contagioase, dar există și excepții. Iată câteva exemple de epidemii:

  • Virusul Zika: Oamenii de știință au identificat pentru prima dată acest virus transmis de țânțari la maimuțe în 1947. Virusul Zika a început să afecteze oamenii în anii 1950, dar nu a provocat prima epidemie până în 2007. În 2014, a provocat o epidemie în Polinezia și apoi în Brazilia. De aici, s-a răspândit rapid în Caraibe și în cea mai mare parte a Americii de Sud.
  • Virusul Ebola: Au existat mai multe focare de Ebola în diferite națiuni africane începând cu anii 1970, dar în 2013, a devenit o epidemie în Africa de Vest.
  • Opioidele: În SUA, utilizarea opioidelor a crescut dramatic în ultimele decenii, provocând o sporire substanțială a supradozelor. Între 1999 și 2019, s-au înregistrat aproape 500.000 de decese din cauza supradozelor de opioide. Mult mai multe persoane au dependențe continue de aceste substanțe, care includ medicamente eliberate pe bază de rețetă și droguri recreaționale, cum ar fi heroina.

Ce este o pandemie?

O pandemie apare atunci când o boală se răspândește în țări sau continente. Oamenii de știință pot stabili că o boală a devenit pandemică dacă se răspândește într-un ritm foarte rapid, cu noi cazuri care apar în fiecare zi. Pandemiile au devenit mai probabile din cauza călătoriilor internaționale. Oamenii călătoresc în diferite țări și continente mai des decât înainte. O urbanizare mai mare înseamnă, de asemenea, că mulți oameni trăiesc în orașe cu o densitate mare de populație. Această proximitate permite transmiterea rapidă a agenților patogeni de la o persoană la alta. Schimbările în modul în care oamenii folosesc terenurile și exploatează mediul natural joacă, de asemenea, un rol. Mai multe pandemii din ultimele decenii au fost boli zoonotice, ceea ce înseamnă că acestea provin de la viruși care au afectat inițial o specie de animale. Însă contactul strâns dintre animale și oameni crește probabilitatea ca astfel de virusuri să evolueze și să se adapteze pentru a infecta și oamenii. Câteva exemple de activități care cresc șansele acestui lucru includ:

–          creșterea animalelor;

–          vânătoarea sau comerțul cu animale sălbatice;

–          consumul de animale sălbatice.

Exemple de pandemii:

  • Ciuma bubonică: Cunoscută și sub numele de „Moartea neagră”, se răspândește prin mușcăturile de purici. Este provocată de o bacterie cunoscută sub numele de Yersinia pestis. Ciuma bubonică a devenit o pandemie în secolul al XIV-lea. Boala există și astăzi și este cel mai mult endemică în Madagascar, Republica Democrată Congo și Peru. Este prezentă și în SUA, în special în statele din sud-vestul țării, care includ Arizona și Colorado.
  • Gripa din 1918: O tulpină specifică de virus gripal (gripă) este la originea acestei pandemii. Ea a afectat mai mult de o treime din populația mondială în 1918 și a provocat aproximativ 50 de milioane de decese.
  • HIV: Acest virus atacă sistemul imunitar, făcându-i pe oameni vulnerabili la multe alte infecții. Experții cred că HIV provine de la cimpanzei înainte de a se transmite la oameni. Este posibil ca această transmitere să se fi produs încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. HIV a ajuns în Statele Unite la mijlocul sau la sfârșitul anilor ’70.
  • Sindromul respirator acut sever (SARS): Un virus cunoscut sub numele de SARS-CoV-1 provoacă această boală. Experții au identificat virusul pentru prima dată în Asia în 2003. SARS s-a răspândit în peste 24 de țări de pe diferite continente înainte ca eforturile internaționale de a-l limita să se dovedească a fi un succes.
  • Gripa porcină: Virusul H1N1 provoacă gripa porcină. Primele cazuri cunoscute de gripă porcină în SUA au fost înregistrate în 2009. Virusul, care conține o combinație unică de gene gripale pe care oamenii de știință nu o mai văzuseră niciodată, s-a răspândit în întreaga lume, provocând aproximativ 151.700-575.400 de decese în întreaga lume.
  • COVID-19: Virusul SARS-CoV-2 provoacă această boală, pe care experții au detectat-o pentru prima dată la sfârșitul anului 2019. Mulți oameni de știință cred că provine de la un animal sălbatic înainte de a se transmite la oameni, deși originea exactă nu este clară.

Cine este mai „rea”?

Termenii „pandemie”, „epidemie” și „endemică” nu descriu gravitatea unei boli. În schimb, ei descriu prevalența acesteia. Acest lucru înseamnă că unul nu este în mod inerent mai rău decât celălalt. De exemplu, este posibil ca o boală endemică să devasteze comunitățile și economiile. Termenul indică faptul că nivelul bolii rămâne constant, mai degrabă decât numărul de cazuri. De asemenea, este posibil să existe pandemii ușoare, în care o boală se răspândește rapid în multe regiuni, dar nu provoacă boli grave sau decese. În schimb, o epidemie ar putea fi gravă, provocând îmbolnăviri semnificative și decese la majoritatea persoanelor pe care le afectează. Ceea ce cineva consideră a fi cel mai grav depinde de ceea ce măsoară. În ceea ce privește amploarea, pandemiile sunt cele mai mari și au cel mai mare potențial de a provoca perturbări la nivel mondial. Realizarea acestui potențial depinde de boală și de modul în care oamenii reacționează la ea.

Poate o epidemie să devină o pandemie?

O boală endemică poate deveni o epidemie sau o pandemie și invers. Un exemplu în acest sens este holera. Această boală apare atunci când o persoană înghite apă sau alimente care conțin bacteria Vibrio cholerae. Este originară din India, dar în secolul al XIX-lea a provocat o epidemie care s-a răspândit în cele din urmă în întreaga lume. Această pandemie de holeră a fost prima dintre cele șapte. Cea de-a șaptea, care afectează încă Asia de Sud, Africa și America, este în curs de desfășurare. Cu toate acestea, în multe locuri, holera a devenit endemică. Aceasta înseamnă că este prezentă în mod constant la niveluri relativ constante. De asemenea, pot apărea epidemii, chiar și în locuri fără holeră endemică. O boală endemică nu este neapărat inevitabilă și este posibil să fie în continuare necesare acțiuni pentru a o opri. Holera, de exemplu, este o boală care poate fi tratată și prevenită. Apa curată, salubrizarea, tratamentul de rehidratare și vaccinurile pot preveni cu ușurință multe dintre decesele cauzate în prezent de holeră.

Bogdan Guță

Sursa: AICI

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

Abonează-te la newsletter

:
: