Politici de Sanatate

„Când e vorba de sănătate, totul este o prioritate”

12 noiembrie
14:23 2024
„Când e vorba de sănătate,  totul  este o prioritate”

Interviu cu Prim – ministrul Marcel Ciolacu

Într-un an electoral marcat de numeroase probleme și revendicări în Sănătate, cu un buget pe alocuri insuficient, nevoile românilor par a fi din ce în ce mai greu de acoperit. Cum au fost gândite prioritățile sistemului de sănătate și în ce direcție merg cei mai mulți bani – ne explică premierul Marcel Ciolacu.

Care sunt prioritățile dvs., atunci când vorbim de sănătatea românilor?

Când e vorba de sănătate, totul este o prioritate. Au trecut prea mulți ani în care doar s-a cârpit și e clar că sistemul nu răspunde nevoilor actuale. De aceea, două aspecte au fost vizate cu celeritate: investițiile în infrastructura medicală și investiția în resursa umană.

Referitor la investiția în infrastructură, la importanța și la gradul ei de urgență, vă dau un exemplu de aici, din București: Institutul Clinic Fundeni, Institutul „C.C. Iliescu” și Institutul Oncologic București (IOB). Aceste trei unități spitalicești ar trebui să se regăsească pe o platformă comună, integrată, modernă. Pentru că e clar că nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani, este evident că sunt depășite. Ați văzut și dumneavoastră, în ultimul an… am avut un mandat agitat, cu multiple crize suprapuse, ce au necesitat rezolvări urgente. Cu toate acestea, am urmărit cu prioritate câteva puncte esențiale în ceea ce privește investițiile în Sănătate. Astfel, astăzi putem vorbi despre lucruri concrete ca urmare a investițiilor fără precedent făcute în ultimul an și jumătate. Mai mult, investițiile în Sănătate nu s-au mai concentrat pe anumite centre, ci am avut o abordare unitară, în toate zonele României. În fiecare județ al țării avem, în acest moment, investiții masive care vor transforma sistemul medical în beneficiul direct al pacienților și personalului medical.

În ceea ce privește finanțarea, doar în PNRR sunt prevăzute peste două miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii sistemului sanitar românesc. În această primăvară, am început construcția a trei spitale regionale la Iași, Cluj și Craiova. În paralel, am început să construim și să modernizăm spitale județene, dar și să dotăm cabinetele medicilor de familie, să modernizăm și să asigurăm cu echipamente medicale ambulatoriile de specialitate. Și tot cu fonduri din PNRR, am început procesul de digitalizare a spitalelor, a caselor de asigurări de sănătate, dar și a Ministerului Sănătății și a unităților din subordine. În total, investim 745 de milioane de lei în peste 200 de proiecte de digitalizare a spitalelor din țară. Scopul este simplu: creșterea accesului la servicii de sănătate de calitate, optimizarea managementului, planificarea resurselor umane și reducerea erorilor. Alte șapte miliarde de lei sunt alocate pentru spitale noi și moderne, echipate și dotate la cele mai înalte standarde.

Așa cum v-am spus mai înainte, pe lângă investițiile în infrastructură, preocuparea noastră a vizat și resursa umană. De aceea, am deblocat angajările pentru aproximativ 13.000 de posturi vacante din spitale și serviciile de ambulanță. Și în continuare trebuie să lucrăm mai mult, împreună cu autoritățile locale și organizațiile neguvernamentale, pentru a aduce personal medical în zonele unde acesta nu există. Din fericire însă, migrația profesioniștilor este pe un tren descendent, dar asta nu înseamnă că nu mai trebuie lucrat la soluții inteligente stimulative pentru îmbunătățirea calificării profesionale. Știu că acest proces de creștere a calității serviciilor medicale nu este atât de rapid pe cât mi-aș dori eu sau pe cât ne-am dori cu toții. Știu că sunt în continuare multe lucruri de făcut, dar, la fel de bine, știu sigur că drumul pe care am pornit este calea corectă pentru români și pentru România.

Ce propuneri concrete aveți pentru a remedia problemele apărute?

Am spus deja, investițiile nu s-au mai făcut doar în marile centre urbane, ci am alocat finanțarea necesară pentru fiecare județ al țării. Mai mult, în privința educației pentru sănătate, eu cred că trebuie să schimbăm radical unghiul. Pentru că sănătatea unei națiuni începe cu sănătatea copiilor noștri! Și, din acest motiv, este foarte important să ne concentrăm atât pe prevenție și educație pentru sănătate, cât și pe existența la nivelul comunităților a serviciilor destinate atât copiilor, cât și părinților. Viitorul copiilor noștri depinde de ceea ce face, astăzi, fiecare dintre noi – autorități publice, profesori, părinți.

Totodată, la nivel guvernamental, o preocupare majoră a vizat reducerea consumului de droguri în rândul copiilor și adolescenților, pe care eu, personal, îl consider cel mai mare flagel cu care ne confruntăm. Am vorbit deja cu Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, să schimbăm abordarea de până acum. Care e clar că nu a funcționat. E clar că partea de prevenție și tratament nu are ce căuta la nivelul Ministerului de Interne. Tinerii care cad victime consumului ne droguri sunt persoane care trebuie să primească sprijin și tratament medical, nu să fie tratați ca niște infractori. Iar acest lucru poate fi făcut doar de medici de specialitate, nu de polițiști. Ministerul de Interne trebuie să se concentreze pe destructurarea rețelelor de traficanți, pe dealeri, nu pe consumatori. Și tot pentru tineri, ca urmare a recomandărilor specialiștilor, având în vedere riscurile cu care se confruntă tineretul de astăzi, am adoptat Planul de Acțiune pentru perioada 2024 – 2029 în domeniul sănătății mintale, un document elaborat de grupul de lucru constituit la nivelul Cancelariei Prim-ministrului și aprobat prin memorandum de Guvernul României.

În ceea ce privește resursa umană, față de ce v-am spus deja mai înainte, am considerat util să avem o echipă de lucru din care să facă parte reprezentanți ai federațiilor de profil și experți din Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății, al cărui scop este tocmai de a analiza în detaliu problemele specifice fiecărui sector sanitar și fiecărei categorii profesionale din domeniul Sănătății. Avem un dialog onest și aplicat pentru fiecare problemă semnalată, pentru a asigura resursele de personal și finanțare de care Sănătatea are nevoie, dar pentru a fi eficiente, măsurile trebuie să fie etapizate în funcție de urgență și de resursele pe care le avem la dispoziție.

Eu știu că populația nu mai are răbdare. Și e normal să nu mai aibă, mai ales când, știm cu toții, fiecare salariat vede cum, lună de lună, 10% din salariu pleacă la CAS. Mi-aș dori și eu ca deficiențele acumulate în ani să poată fi corectate dintr-odată. Dar realitatea este că nu se pot corecta peste noapte. Însă, cu un plan precum PNRR, cu termene clare și fixe și cu acces la finanțări de la Banca Europeană de Investiții, România are o șansă unică de a redresa inclusiv sistemul medical, de a-l pune pe un traseu normal, care să nu mai poată fi deraiat.

Tot în ceea ce privește resursa umană, în discuțiile avute cu reprezentanții sindicatelor din Sănătate am agreat debirocratizarea procedurii pentru ocuparea posturilor din sectorul sanitar, care să fie aplicată începând cu anul viitor. Pentru asigurarea continuității serviciilor medicale, va fi aprobată de Guvern o soluție legislativă care să permită ca fiecare post vacantat în sistemul public de sănătate să fie ocupat prin concurs, fără a mai fi nevoie de Memorandum adoptat în ședința de Guvern. Această măsură va simplifica procedura de ocupare prin concurs a posturilor vacantate din sistemul public de sănătate. De asemenea, în discuțiile purtate cu reprezentanții sindicatelor, am vizat găsirea unor soluții de angajare în sistemul public de sănătate a tinerilor medici specialiști. Perspectiva creșterilor salariale pentru angajații din sistemul de sănătate și eliminarea inechităților salariale au fost, de asemenea, discutate, în contextul aprobării de către Guvern a proiectului de buget pentru anul viitor.

Regândirea modului de finanțare

Cum pot fi atrași cât mai mulți bani spre Sănătate?

Aici văd mai multe direcții în care trebuie acționat. Este evident nevoie de o optimizare a cheltuielilor în sistemul sanitar și e necesar să regândim și modul de finanțare. Bugetul este limitat și trebuie să te încadrezi între niște limite pe care nu ai cum să nu le depășești. Pe de altă parte, sunt câteva provocări la care trebuie să răspundă sistemul de sănătate: îmbătrânirea populației, descoperirea de medicamente mai eficiente şi de tehnologii mai avansate, dar şi mai costisitoare, creşterea numărului persoanelor care beneficiază de asistenţă medicală – toate acestea duc la nevoia de creștere continuă a fondurilor din Sănătate. Aici este și o responsabilitate majoră a instituțiilor din sistem, pentru că gestionează banii pe care oamenii li-i încredințează și pentru care oamenii așteaptă servicii medicale și de îngrijire. Pacienții nu știu mecanismele și resorturile financiare ale sistemului și de aceea așteptarea este mare. Este bine să fie așa, pentru că românii au dreptul la servicii de sănătate de calitate, furnizate la timp, la medicamente inovative și spitale moderne echipate cu aparatură medicală de ultimă generație. Și pentru asta muncim și noi, și trebuie să muncească și cei din sistemul medical în fiecare zi.

În același timp, atragerea de fonduri din surse externe și, ce mi se pare mie important, concretizarea lor în proiecte trebuie să fie prioritatea numărul 1.

Asta am făcut și facem noi. Avem peste 2 miliarde de euro din PNNR pentru modernizarea infrastructurii sistemului sanitar românesc și pentru dotarea cu echipamente și aparatură. Sunt fonduri care vin și din alte programe cu finanțare nerambursabilă, de la Banca Mondială și BERD. În istoria sistemului medical românesc, nu a mai existat această infuzie de fonduri nerambursabile. Depinde numai de cei care le gestionează să fie responsabili și serioși și să le concretizeze în investiții.

Apoi, este nevoie de responsabilizare și în sistemul medical, iar plata trebuie făcută în funcție de performanță. Instituțiile de resort trebuie să găsească mecanisme de finanțare bazate pe costuri reale şi pe performanţă pentru spitale. Nu mai putem continua să îi plătim la același nivel pe cei care nu au servicii și pe cei care nu știu cum să mai facă față programului.

Vă dau un exemplu: Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate. În prezent, în România contribuie circa cinci milioane de persoane, dar beneficiază de servicii medicale în jur de 19 milioane de persoane. Nu are cum să fie un sistem sustenabil și nu cred că mai este posibilă o astfel de abordare, în care găsim o mulțime de categorii exceptate. Anul acesta am încercat, prin noile măsuri fiscale, să îndreptăm puțin modul de gestionare a Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate. Sunt doar câteva direcții la care m-am referit. Dar totul este în dinamică. Este mult de lucru în acest domeniu, ca și în multe altele, de altfel.

Medicul de familie, poarta de acces a pacientului către sistemul de sănătate

Anul 2024 a fost marcat de nemulțumirea medicilor de familie și a celor din ambulatoriu referitor la valoarea punctelor per capita și per serviciu. Cum vedeți o finanțare echitabilă a acestor servicii, mai ales în contextul în care se discută că bugetul alocat Sănătății este insuficient?

Medicul de familie reprezintă, dacă vreți, poarta de acces a pacientului către sistemul public de sănătate. Rolul acestuia este determinant pentru că, practic, el află primul atunci când un pacient are o problemă medicală, știe către ce specialist să-l îndrume pe acel pacient. De asemenea, gândiți-vă că orice campanie de prevenție se face cu implicarea medicului de familie. Era și firesc să aprobăm o măsură foarte așteptată în domeniul Sănătății, ce asigură continuitate în acordarea serviciilor medicale pentru pacienți. Astfel, în cazul medicilor de familie, menținem și în ultimul trimestru din 2024 valoarea punctelor per capita și pe serviciu. Pentru cabinetele de medicină de specialitate din ambulatoriu, începând cu 1 octombrie a fost majorată cu 11% valoarea punctului de serviciu. În cazul medicilor de familie, valoarea garantată a unui punct pentru plata pe serviciu medical este de 8 lei, iar cea a punctului „per capita”, unică pe țară, este de 12 lei. În ambulatoriu, un punct pe serviciu medical valorează, în prezent, 4,5 lei.

Tot pentru medicina de familie, am alocat din PNRR nu mai puțin de 187 de milioane de lei, bani cu care vor fi modernizate și dotate cu aparatură de ultimă generație peste 2.379 de cabinete de medicină de familie din toată țara. Însă și de la medicii de familie trebuie să existe mai multă implicare. Nu este suficient să fie doar reactivi, să dea trimiteri, trebuie să fie proactivi. Știți foarte bine ce înseamnă un medic de familie în țările vestice. E cel mai accesat serviciu medical. La noi, dacă ai o problemă, mergi la UPU, nu la medicul de familie. Și aici cred că este nevoie de o implicare mai mare a medicilor de familie. Când omul va găsi la medicul de familie serviciile inițiale de care are nevoie nu se va mai duce la spital.

România se confruntă de mulți ani cu plecarea resursei umane din Sănătate în alte țări. Ce măsuri considerați că ar fi necesar să fie implementate pentru a opri acest exod?

O măsură ar fi cea de ordin financiar – corect este să fie plătiți mai bine medicii care muncesc mai mult. Așa cum vă spuneam, am deblocat angajările în Sănătate și Asistență Socială. Astfel, toate spitalele importante care au deficit de medici, asistente și infirmieri au putut și pot face rapid angajări. Ministerul Sănătății are în acest an un buget cu peste 40% mai mare decât în 2023, deci nu este vorba de vreo problemă financiară. De altfel, am alocat, la începutul acestui an, circa 6,6 miliarde de lei cu care am închis datoriile pe anul trecut din sistemul sanitar. Însă fiecare angajare trebuie să se reflecte, în mod concret, în servicii mai bune pentru pacienți, un plus de empatie și de responsabilitate.

Un ultim mesaj pentru români?

Eu cred că fiecare dintre noi trebuie să aibă grijă de sănătatea lui și să ne străduim să ne facem un program care să respecte un stil de viață sănătos, echilibrat și cumpătat. Știu, e foarte dificil să facem asta în zilele noastre. Și eu am un program extrem de aglomerat și de multe ori sar peste mese, nu dorm suficient, nu mai vorbesc de stresul zilnic. Apoi, avem o serie de campanii de prevenție sau de informare. În același timp, avem o scădere a gradului de vaccinare, de exemplu, și mă refer la schema obligatorie. Nu mi se pare normal ca în România anului 2024 să avem copii care ajung în spital sau, mai grav, își pierd viața din cauza rujeolei. În prima jumătate din 2024, în România au fost înregistrate peste 18.000 de cazuri confirmate cu rujeolă. A 18-a persoană care a murit anul acesta a fost un bebeluș de 10 luni, care s-a îmbolnăvit de la sora sa, în vârstă de 13 ani. Niciunul dintre cei doi copii nu era vaccinat. Nu este normal! Iar aici medicii, toți medicii, și, în special, medicii de familie, au o mare responsabilitate. Trebuie să explice oamenilor ce înseamnă schema obligatorie de vaccinare, să combată toate dezinformările apărute în spațiul public, în special pe rețelele de socializare. Doar voci autorizate, cu activitate și experiență recunoscute, vor putea determina tinerii părinți să-și vaccineze copiii.

Închei, adăugând un singur lucru. La finalul zilei, este vorba de sănătatea și de viața noastră și a familiilor noastre. Toți suntem responsabili și numai împreună – pacienți, personal medical, societate civilă, instituții – vom putea progresa.

Valentina Grigore şi Bogdan Guță

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

Abonează-te la newsletter

:
: