
Autoritățile și profesioniștii din România avertizează că afecțiunile oncologice reprezintă o problemă de sănătate publică în creștere, iar managementul eficient al acestora presupune și accesul adecvat la resursa umană calificată.
”Fără resurse umane calificate, suficiente și distribuite echilibrat la nivel național, toate celelalte elemente nu vor fi operaționale. Accesul la medicii oncologi de chimioterapie, radioterapie este destul de limitat și sunt multe zone din țară descoperite. O politică de resurse umane de pregătire și oferire de condiții de muncă atrăgătoare este esențială pentru un Plan Național de control al cancerului încununat de succes”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, co-președinte al Grupului pentru combaterea cancerului din Parlamentul României, vicepreședinte al Camerei Deputaților.
Grupul pentru combaterea cancerului permite inițiative legislative care să vină în sprijinul Minsterului Sănătății, astfel încât să poată dezvolta un astfel de plan de acțiune și să ofere sprijin inclusiv de natură profesională. ”Urmează în dezbatere legi care sperăm să schimbe în bine sănătatea sau accesul la servicii de sănătate și cred că putem ajuta și în ceea ce privește cancerul și, mai ales, putem împărtăși bunele practici din alte țări europene unde există astfel de grupuri parlamentare”, a completat specialistul.
”După un an de pandemie, diagnosticăm cazuri foarte avansate”
În conformitate cu recomandările Planului European de Combatere a Cancerului, lansat în data de 3 februarie 2021, Planul Național de Control al Cancerului ar trebui să prioritizeze cheltuielile legate de prevenție și programe de screening pentru cele cinci cancere cu incidența cea mai mare a bolii în România, să asigure finanțarea adecvată pentru ca pacienții să aibă acces timpuriu la proceduri diagnostice de înaltă precizie, biomarkeri și testare moleculară, să asigure acces în timp util la tratamente inovatoare și să identifice modalități de accelerare a compensării tratamentelor cu grad înalt de inovație, precum și modalități de achiziții publice și finanțare adaptate. În plus, trebuie să asigure o monitorizare adecvată a evoluției bolii, prin reducerea timpilor de așteptare, respectarea algoritmilor de monitorizare clinică, de laborator și/sau imagistică. Cele mai des întâlnite cancere în România, potrivit Globocan 2020, au fost cele de plămâni (12.122 cazuri noi), de sân (12.085 cazuri noi), de prostată (8.055 cazuri noi), de colon (7.885 cazuri noi) și de vezică urinară (5.135 cazuri noi).
Planul Național de Cancer ar trebui să respecte termeni și obiective foarte clar definite, pe care să ni le putem și asuma, a atras atenția prof. univ. dr. Patriciu Achimaș – Cadariu, membru în Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, inițiatorul Planului Național de Cancer în mandatul de ministru al Sănătății din 2016. ”În același timp, a corobora obiectivele noastre cu posibilitățile europene de finanțare o văd nu numai ca o oportunitate, dar, într-un fel, ca pe unica oportunitate pe care o avem acum, mai ales în contextul pandemic care nu se va schimba, din câte vedem, în anul care vine, dimpotrivă. În același timp, trebuie să ținem cont de faptul că o proiecție pentru anul acesta ar trebui să ia în considerare procentul de pacienți oncologici care a beneficiat de tratamente și aici nu avem o statistică națională. O treime din pacienți nu a beneficiat de intervenții chirurgicale și cu atât mai puțin de tratamente sistemice, oricare ar fie ele. Pe cale de consecință, trebuie să ne asumăm și faptul că deja, după un an de pandemie, începem să diagnosticăm cazuri foarte avansate”, a explicat reprezentantul Comisiei pentru Sănătate și Familie.