Politici de Sanatate

Cancerul colorectal: fișa scăderii mortalității

31 martie
10:38 2022
Cancerul colorectal: fișa scăderii mortalității

Interviu cu conf. dr. Adina Croitoru, șef Compartimentul de Oncologie Medicală, Institutul Clinic Fundeni

România este una dintre țările cu cea mai mare rată a deceselor evitabile din UE. Anual, în România mor peste 6.000 de adulți din cauza cancerului colorectal (CCR). „Acest lucru poate fi evitat dacă boala ar fi depistată şi tratată eficient, în timp util.  Diagnosticul precoce și screeningul cresc substanțial șansele de tratament și de supraviețuire. În prezent, țara noastră nu dispune de nicio strategie națională de promovare a prevenției bolilor cronice netransmisibile”, atrage atenția conf. dr. Adina Croitoru.

Cancerul colorectal este a doua cauză de mortalitate neoplazică în România, după cancerul pulmonar. Ce măsuri sunt necesare/pe ce termen pentru a scădea rata mortalității?

Conform Roadmap-ului publicat de Digestive Cancer Europe în 2019, ultimele date disponibile pentru România sunt din 2014 și indică o supraviețuire la 5 ani sub 60%, față de Elveția, Belgia și Norvegia, unde supraviețuirea la 5 ani este de 70%.

Decesele din cauza CCR pot fi evitate printr-un program de screening organizat la nivel populațional adresat persoanelor cu risc crescut de a dezvolta boala și adoptarea unui stil de viață sănătos cu evitarea factorilor de risc (obezitate, lipsa activității fizice, fumatul, consumul de alcool și unii factori alimentari). Tratamentul curativ și tratamentul paliativ corect ar putea crește durata supraviețuirii și calitatea vieții bolnavilor cu cancer avansat.

Metodele de screening sunt: FIT-ul (test imunologic de depistare a hemoragiilor oculte), colonoscopia sau cele două combinate. În ceea ce privește grupele de vârstă țintă, nu există un consens: în Germania și Polonia, acestea sunt între 50 și 65 de ani, în Ungaria, Franța, Italia și Slovacia – 50-70/75 de ani. În directiva UE privind screeningul CCR, în România au fost inițiate programele ROCCAS I și ROCCAS II, care au început în decembrie 2018, respectiv decembrie 2019, având ca obiectiv screeningul organizat în regiuni-pilot pentru populația între 50 și 74 de ani. Proiectul se desfășoară în mai multe centre: Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Clinic de Urgență Militar Central, Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova și UMF Craiova, fiecare având arondate județe aferente, cu o țintă de 50.000 de persoane.

În prezent, în timpul tratamentului oncologic, evaluările imagistice se fac la 6 luni. Este suficient? Cum pot avea pacienții acces gratuit mai rapid la aceste evaluări?

Evaluarea imagistică la 6 luni atât în perioada tratamentului unui cancer activ, cât și după terminarea tratamentului curativ nu este suficientă, întrucât boala poate progresa în această perioadă, ajungând în stadii în care se poate administra doar un tratament paliativ. Realizarea unor investigații imagistice sub formă de tomografii computerizate cu substanță de contrast pe 2-3 regiuni sau rezonanță magnetică nucleară pe 2 regiuni la 2-3 luni ar putea decela metastaze în stadiu operabil, ceea ce ar crește supraviețuirea acestor pacienți. Pentru realizarea acestui deziderat ar trebui să existe un fond special destinat acestor pacienți, care să permită programarea fără întârzieri la investigații necesare monitorizării pacienților cu cancer colorectal.

Când vorbim de medicina personalizată – ce măsuri sunt necesare pentru ca toți pacienții care au nevoie să beneficieze de testarea reflexă?

În ultima vreme discutăm tot mai mult de o medicină personalizată reală, care permite administrarea unui tratament specific adaptat bolii, dar și pacientului la momentul oportun.

În luna octombrie 2020 a fost lansat Indexul European de Medicină Personalizată (Personalised Health Index), care arată situația actuală la nivelul a 34 de țări, unde România se situează pe poziția 32. Medicina personalizată s-ar putea face prin realizarea unui diagnostic personalizat și corect care să orienteze tratamentul țintit al pacientului oncologic, lucru posibil doar în centre de diagnostic patologic bine dotate și cu personal antrenat în efectuarea analizelor. În plus, este necesară și decontarea testării panelului MMR (prin IHC) pentru toți pacienții nou diagnosticați cu CCR și/sau decontarea testării genetice pentru MSI pentru pacienții suspecți de sindroame de cancer ereditar sau a genelor APC, SMAD4, MUTYH. De asemenea este necesară decontarea testării moleculare pentru BRAF, RAS, NTRK prin RT-PCR sau NGS pentru pacienții cu CCR avansat de către CNAS. Acest lucru ar fi posibil prin crearea unui subprogram pentru finanțarea testării imunohistochimice, a testării moleculare, a testării genomice comprehensive și a testării genetice, lucru menționat în Planul Național de Combatere a Cancerului (PNCC) lansat pe 19 ianuarie 2022.

Cum poate fi încurajată chirurgia minim invazivă în tratarea pacienților cu cancer?

Abordul laparoscopic ar trebui finanțat prioritar, dat fiind costurile mai mici – 5000 de euro/procedură. Aproximativ 60% din toate rezecțiile colorectale ar trebui efectuate laparoscopic. Ar trebui făcută o finanțare suplimentară în perioada 2023-2025 pentru dotarea spitalelor cu materiale necesare acestei proceduri, dar și organizarea de traininguri ale personalului medical implicat în astfel de intervenții.

de Valentina Grigore

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

Abonează-te la newsletter

:
: