Sunt alegeri în viaţă care ne deschid orizonturile gândirii, imaginaţiei şi cunoaşterii mai mult decât orice altceva. Acest lucru mi s-a întâmplat când am ales să particip la lansarea de carte a domnului profesor doctor Vlad Alexandru Ciurea, „Călătorii în centrul gândirii‟.
Cornelia Maria Glodeanu, studentă UMF „Grigore T. Popa”, Iași
Lansarea a avut loc la Librăria Trafali, situată în incinta celei mai vechi Universităţi din ţara noastră, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. La eveniment au fost invitate personalităţi ale lumii medicale şi culturale ieşene, precum dr. Richard Constantinescu, prof. dr. Ion Poeată, prof. dr. Doru Tompea, dr. Bogdan Iliescu.
Profesor universitar la Catedra de neurochirurgie a Universităţii „Carol Davila“ din Bucureşti, profesor doctor Vlad Alexandru Ciurea a înfiinţat Departamentul de cercetare în neuroştiinţe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni“, a condus şi a fost implicat în aproape 20 de proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale. În plus, dumnealui a fost cel care a fondat Centrul de Excelenţă în Neurochirurgie la Bucureşti, în 2005, şi cel care a adus pentru prima dată în ţara noastră aparatul Gama Knife.
Într-o atmosferă plină de culoare, în care cărţile erau martori tăcuţi, speakerii au deschis discuţia despre cartea ce tocmai a fost lansată. Cu un titlu plastic şi atrăgător, precum şi cu o copertă ce face trimitere la sinapsele ce se realizează între neuroni, cartea cuprinde o parte din experienţa de viaţă, personală şi profesională a domnului profesor.
Luând cuvântul, acesta a menţionat şi sacrificiile pe care le presupune obţinerea succesului în carieră: mai puţin timp dedicat familiei, acordarea întregii energii profesiei, pacienţilor, dezvoltării tehnicii operatorii prin stagii de perfecţionare în străinătate. „Călătorii în centrul gândirii“, o remarcabilă carte-interviu, a fost realizată pe parcursul a trei ani, după cum mărturiseşte autorul. În acest interval, Tudor Artemie l-a înregistrat mereu pe domnul profesor: după operaţii sau în puţinul timp liber pe care îl avea şi, astfel, a imortalizat momente, idei şi gânduri de o unicitate aparte. Printre alte amănunte interesante din cariera şi activitatea domnului profesor, în carte este un fragment în care descrie biroul acestuia: mereu plin de cărţi, tratate, amănunte care, afirmă dr. Richard Constantinescu, conturează mai bine portretul complex al unui neurochirurg pasionat. Nu puteau lipsi consemnări ale amintirilor din perioada facultăţii, a rezidenţiatului şi nici mărturiile câtorva dintre pacienţii operaţi de domnul profesor, pentru a completa decorul unei vieţi dedicate meseriei, perfecţionării tehnicii, vindecării pacienţilor.
Speakerii ne-au adus informaţii despre legăturile ce existau între marile genii ale neurochirurgiei de până acum. Au subliniat importanţa preţuirii şi recunoaşterii meritelor înaintaşilor noştri, acţiune pe care o regăsim la domnul profesor A. V. Ciurea, cu menţiunea tristă că există, totuşi, mulţi medici care „aruncă pe geam personalităţile istoriei medicinei“. Domnul profesor şi-a adus în prim-plan predecesorii, realizându-le un portret realist, atât cu însuşiri pozitive, cât şi negative. Acest lucru ne ajută să realizăm cum era viaţa unui rezident în acea vreme, cum se comportau profesorii cu acesta, cum a evoluat relaţia profesor-rezident-pacient.
Cu o vastă experienţă şi cunoştinţe în domeniu, dr. Richard Constantinescu a subliniat şi interesanta asemănare dintre Harvey Cushing – părintele neurochirurgiei medicale – şi Warren Buffet. Ambii menţionau că citeau peste 300-500 pagini/zi. Indiferent de nivelul profesional la care au ajuns, nu s-au plafonat, ci au continuat să îşi îmbogăţească nivelul cultural şi, prin intermediul acestuia, întreaga carieră. Pot fi impresionante aceste cifre, dar rezultatul lecturii este incontestabil: aceşti oameni şi-au lăsat amprenta în această lume. Au devenit model pentru generaţiile următoare nume precum Harvey Cushing, Dumitru Bagdasar, Dimitrie Arseni, prof. dr. Alexandru Constantinovici.
„Un medic trebuie să își complice biografia.“ Grigore T. Popa
De asemenea, un alt subiect important luat în discuţie a fost reprezentat de necesitatea ca un medic să lase în urma sa cunoştinţele acumulate, să permită succesorilor săi să evolueze, să ducă medicina românească pe culmi înalte. Acest lucru nu se poate realiza decât prin permiterea medicilor tineri să preia din tehnicile sau manevrele speciale ale profesorului. O soluţie practică ar fi încurajarea publicării de cărţi, de noi descoperiri în medicină, de concepte şi tehnici chirurgicale îmbunătăţite, rafinate, care pot contribui, ulterior, la realizarea mai multor operaţii de succes. Domnul profesor a menţionat şi unul din conceptele după care se ghidează în viaţă, referitor la aspectul anterior prezentat: „Eşti mare în momentul în care în spatele tău poţi dezvolta o reţea“, adică în momentul în care îi ajuţi pe cei mai tineri să se dezvolte, să îşi atingă adevăratul potenţial.
S-a abordat și tema erorilor din medicină şi cauza existenţei acestora. Din nefericire, invidia dintre medici, comunicarea deficitară cu pacientul sunt cauzele principale ale eşecurilor înregistrate în domeniul nostru. Domnul dr. Richard Constantinescu subliniază şi importanţa pe care medicul, neurochirurgul, o are faţă de pacientul din faţa sa, de a-l ridica din perspectiva fizică, psihică, umană de pe axa orizontală, în care se află, pe cea verticală. „Esenţa medicinei este să îi facă pe oameni buni“, concluzionează acesta întregul sens al existenţei unui om şi medic.
Profesor dr. Ion Poeată, ultimul rezident al renumitului profesor Arsenie, a subliniat în mod special pasiunea domnului profesor A. V. Ciurea pentru matematică şi istorie. De asemenea, a accentuat câteva dintre calităţile necesare unui neurochirurg. Printre acestea se numără o pasiune puternică, vocaţie, entuziasm, deoarece neurochirurgia este o specializare în care rata succesului operaţiilor nu este ridicată, iar perspectiva psihologică a acestui lucru poate descuraja mulţi tineri şi îi poate determina chiar să părăsească această ramură complexă a medicinei.
Lansarea cărţii „Călătorii în centrul gândirii“ s-a încheiat memorabil, cu un citat din aceasta, un răspuns al domnului profesor A. V. Ciurea la întrebarea: „Există o limită în activitatea unui om de ştiinţă care operează pe creier?“: „Dacă Dumnezeu ne-a înzestrat cu putere intelectuală, dacă avem condiţiile fizice şi materiale să lucrăm, de ce să ne oprim?“.
Lansarea cărții „Călătorii în centrul gândirii“, scrisă de domnul profesor doctor Vlad Alexandru Ciurea, a avut loc la Librăria Trafali, situată în incinta celei mai vechi Universităţi din ţara noastră, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi
