Bristol Myers Squibb (BMS) este o companie farmaceutică globală, centrată pe inovație, având o istorie de excelență științifică și îmbunătățind calitatea vieții pacienților în boli majore, cum ar fi cancerul, afecțiunile hematologice, degenerescențele și bolile autoimune. Și în România, BMS este o companie activă, care pune la dispoziția pacienților tratamente de ultimă generație și este partener pe tot traseul pacienților prin programe de acces timpuriu, diagnostic precoce și educație medicală, dar și prin investiții considerabile în cercetare. O bună parte din aceste investiții este destinată implementării studiilor clinice pentru terapii salvatoare de vieți. Am stat de vorbă despre impactul acestor studii clinice cu Cătălin Radu, General Manager, Bristol Myers Squibb România.
Cum a reușit BMS să îmbunătățească accesul la inovație medicală în România?
Datorită parteneriatului și eforturilor conjugate din ultimii ani, am reușit să oferim acces la terapii care au schimbat paradigma în arii terapeutice cheie.
Aducem terapii pe piață cu un puternic simț al urgenței, folosind cea mai mare precizie și grijă. Avem o istorie de excelență științifică, îmbunătățind calitatea vieții pacienților în boli majore, cum ar fi cancerul, afecțiunile hematologice, degenerescențele și bolile autoimune. Am fost pionierul unei clase de medicamente care valorifică puterea sistemului imunitar pentru a trata cancerul. Progrese ca acestea au schimbat așteptările de supraviețuire ale pacienților, inclusiv pentru pacienții din România.
Care credeți că sunt primii pași către un acces la inovație medicală în România?
România se află în continuare la coada clasamentelor privind mortalitatea din cauze prevenibile sau tratabile, mortalitatea infantilă sau accesul la terapii de ultimă generație. Românii așteaptă, în medie, 900 de zile pentru a avea acces la tratamente inovatoare, fiind cel mai lung timp de așteptare din UE, potrivit datelor WAIT, studiu anual realizat de Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA).
Prin parteneriat și colaborare avem nevoie de acțiuni concrete, pe termen scurt, cu drept rezultat reducerea timpului de acces la tratamente de ultimă generație.
Dacă ne referim la primii pași pentru acces la inovație, cred că unul esențial este implementarea de studii clinice în România. Acestea înseamnă o șansă la viață prin tratamente de ultimă oră pentru pacienți, la care altfel nu ar fi avut acces, înseamnă îngrijire la standarde europene, o urmărire medicală continuă, înseamnă acces la educație medicală pentru medici și, nu în ultimul rând, investiții pentru economie.
BMS derulează studii clinice în România?
Bristol Myers Squibb România este un partener profund implicat în domeniul studiilor clinice. Aproape toate medicamentele noastre au beneficiat de studii clinice autohtone. De exemplu, în ultimii 12 ani peste 1.400 de pacienți din ariile terapeutice oncologie, reumatologie și hematologie au beneficiat de acces la tratamentele de ultimă oră ale BMS prin studii clinice desfășurate pe mai mulți ani.
Rezultatele au fost unele uimitoare, care au ajutat din punct de vedere științific, dar, ce este cel mai important, au ajutat pacienții să se bucure de zile, luni și chiar ani de viață. Mai sunt pacienți în viață chiar și după 7 ani de la derularea unui studiu clinic.
Cum a evoluat accesul la studii clinice și ce credeți că ar putea să meargă mai bine?
Din fericire, la acest capitol am văzut un progres. Dacă în urmă cu patru-cinci ani numărul de zile dintre data depunerii studiului și aprobarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) era de 5 până la 8 ori mai mare decât termenul legal de 60 de zile, ajungându-se în situația să așteptăm un an și jumătate pentru aprobarea unui studiu clinic, în acest moment, timpul s-a îmbunătățit considerabil. Apreciem deschiderea autorităților, în principal a ANMDMR, în a considera studiile clinice o prioritate pentru pacienți și pentru sistem.
La începutul lunii aprilie, șase instituții reprezentative implicate în domeniul studiilor clinice din România, printre care și două asociații ale industriei farmaceutice din care facem și noi parte – Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), Comisia Națională de Bioetică a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (CNBMDM), Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din București, Asociația Companiilor Conducătoare de Studii Clinice din România (ACCSCR), Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Asociația Local American Working Group (LAWG) –, au semnat un parteneriat strategic pentru dezvoltarea domeniului studiilor clinice în România. Prin încheierea acestui acord între instituțiile reprezentative implicate în reglementarea, implementarea și desfășurarea acestui tip de activitate, suntem convinși că se vor putea găsi soluții pe termen scurt și pe termen mediu pentru atragerea a cât mai multor studii pe plan local, astfel ca România să devină un partener important al cercetării medicale la nivel european și global.
Cred că una dintre preocupări ar trebui să fie și cum facem trecerea unui pacient dintr-un studiu clinic într-un program de acces normal la terapie, astfel încât să nu existe întreruperi și pacientul să poată beneficia în continuare de tratamentul care îi ține sub control boala.
La ce să ne așteptăm în perioada următoare din partea BMS? Noi tratamente, în ce arii terapeutice?
Cum spuneam, avem un portofoliu de neegalat în oncologie și hematologie, precum și tratamente în fază de cercetare și dezvoltare cu potențialul de a transforma imunologia și fibroza, bolile cardiovasculare și neuroștiința. Continuăm să urmărim terapii vârf de lance ale inovației științifice prin francize existente, noi platforme științifice și capacități, cum ar fi terapia celulară și homeostazia proteinelor. Urmărim medicamente cu potențial de transformare în boli precum cancerul, hematologia, insuficiența cardiacă, fibroza, scleroza multiplă, psoriazisul și neuroștiința. Acum trecem la următoarea generație de opțiuni de tratament, cum ar fi CAR-T. Am dus terapiile celulare la pacienți și suntem singura companie cu două terapii celulare aprobate împotriva a două ținte distincte.
Ghidați de pasiunea noastră de a schimba vieți, urmărim noi standarde de îngrijire prin unul dintre cele mai diverse și promițătoare portofolii de cercetare din industrie, cu peste 50 de compuși în dezvoltare în 40 de arii terapeutice.
Toate aceste inovații vor putea fi puse și la dispoziția pacienților români, într-un timp cât mai scurt, dacă, împreună cu autoritățile, societățile medicale, asociațiile de pacienți și vocile industriei, vom găsi soluții concrete pentru un acces la standarde europene.
