• Președintele CNAS, dr. Cristian Bușoi, susține un pachet de servicii de sănătate care să stabilească clar ce se întâmplă cu banii asiguraților și la ce servicii pot ei să se aștepte dacă plătesc o asigurare de sănătate;
• despre importanţa implementării cardului de sănătate în conştientizarea şi susţinerea ideii donării de organe: “Dincolo de eficientizarea cheltuielilor şi reducerea fraudelor care, din păcate, încă există în sistemul public de asigurări de sănătate, vor fi disponibili mai mulți bani pentru acele zone care pot avea un impact important în viaţa pacienţilor— în trei domenii: oncologic, transplant şi diabet. Între datele importante care se vor găsi pe cardul de sănătate, dincolo de afecțiunile importante, de grupa sangvină și de datele personale ale pacientului, va fi inscripţionat şi acceptul pacientului de a deveni donator de organ” – Cristian Buşoi;
• referindu-se la proiectul dosarului electronic al pacientului, dr. Cristian Bușoi a precizat că acesta este realizat cu bani europeni și că România nu va cheltui niciun ban: „Proiectul-pilot trebuie să se încheie la sfârșitul lui martie, anul viitor. Cred că este un proiect important, pentru că atunci când vom avea un dosar electronic, fiecare pacient din România va fi mult mai ușor de conectat la registrul de transplant pe care îl pregătește MS, va fi mult mai ușor pentru medici, pentru profesori, pentru cei care acționează în această zonă de a identifica din timp și de a reuși să facă mult mai eficient această activitate”;
• preşedintele CNAS susține iniţiativa legislativă privind decontarea de către CNAS a protezelor mamare pentru reconstrucţia sânului. În momentul de faţă, CNAS decontează prin programele sale doar intervenţia chirurgicală şi internarea, proteza neaflându-se încă pe această listă. O astfel de operaţie de reconstrucţie a sânului costă 500 de euro, iar impactul bugetar estimat de iniţiatorii iniţiativei legislative este de 1 – 1,2 milioane de lei pe an;
• operațiunile de distribuție către populație a cardului de sănătate s-ar putea realiza prin intermediul oficiilor poștale, în urma refuzului medicilor de familie de a efectua acest serviciu. Președintele CNAS a făcut o propunere de modificare a prezentei legi, urmând ca autoritățile să solicite sprijinul medicilor de familie sau al primăriilor doar pentru acele carduri care nu vor putea ajunge la asigurați deoarece nu se cunoaște adresa lor exactă;
• spitalele nu vor avea probleme cu plata salariilor sau a utilităților până la sfârșitul anului 2013. Bugetul CNAS pe anul viitor ar putea fi cel puțin identic, din punct de vedere valoric, cu cel din 2013;
• nu mai sunt dosare în aşteptare pentru tratamentul afecţiunilor oncologice, cu aprobarea CNAS. “Suntem în situația în care, pentru prima dată, nu avem listă de așteptare pe oncologie, pentru că în septembrie toate cele 7.500 de solicitări au putut fi onorate și avem acoperirea bugetară pentru a merge cu acest număr până la sfârșitul anului, cel puțin. (…) După foarte mult timp nu avem listă de așteptare pe tratamentele de hepatită B și C, iar în cele mai multe județe ale țării, cum este și cazul județului Hunedoara, nu avem listă de așteptare nici pentru dispozitivele medicale”, a afirmat preşedintele CNAS;
• Cristian Bușoi a menționat că instituția pe care o conduce nu mai are datorii către farmacii, iar din luna februarie 2014 rețetele compensate vor fi plătite după 90 de zile;
• CNAS a pregătit “terenul” pentru ca directiva europeană privind serviciile medicale transfrontaliere să fie implementată. Potrivit dr. Cristian Buşoi, CNAS va construi “de la zero” punctul naţional de contact, care va fi o structură nouă, formată din oameni “din afara personalului actual al CNAS”. Prevederile esenţiale ale directivei europene privind serviciile medicale transfrontaliere sunt deja aplicate în România, cu toate că legea pentru transpunerea directivei nu a fost încă adoptată;
• președintele Bușoi a declarat că sunt câteva țări europene foarte restrictive în a accepta formularele E112 și S2 pentru tratamentele în străinătate ale românilor, cauza fiind neplata serviciilor medicale către aceste țări de-a lungul anilor. El a mai precizat că, în aproximativ 20 de ani, s-a acumulat o datorie de 168 de milioane de euro.
• Provocările CNAS pentru anul 2014 sunt:
– lista de medicamente compensate și gratuite, care trebuie extinsă;
– plata furnizorilor începând din februarie 2014 trebuie făcută la 60 plus 30 de zile, potrivit noilor reglementări europene;
– noul contract-cadru pentru furnizarea serviciilor medicale pentru anul 2014 și normele de aplicare ale acestuia care vor intra în vigoare la 1 februarie.
