Potrivit raportului GOLD 2021, „simptomele care indică agravarea bolii sau asocierea unei alte comorbidități, cum sunt sindromul de apnee în somn de tip obstructiv, insuficiența cardiacă congestivă, boala cardiacă ischemică etc. trebuie documentate și inițiată procedura de evaluare și tratament. De aceea, se recomandă monitorizarea insuficienței cardiace, a bolii cardiace ischemice, a aritmiilor cardiace, osteoporozei, depresiei/anxietății și cancerului pulmonar”. Conf. univ. dr. Elisabeta Bădilă, medic primar cardiolog, Spitalul Clinic de Urgență București, explică de ce asocierea BPOC cu insuficiența cardiacă este una periculoasă.
Pacienții cu BPOC sunt la un risc înalt de a dezvolta insuficiență cardiacă mai mare decât în rândul populației generale. Aceasta pentru că BPOC și insuficiența cardiacă au factori de risc comuni și simptome care uneori fac dificil diagnosticul în prezența celor două comorbidități. „Pentru că insuficiența cardiacă este de obicei diagnosticată tardiv la un pacient cu BPOC, în comparație cu pacientul fără BPOC, iar medicația cardiovasculară cu recomandări de ghid este de obicei prescrisă într-un procent mai mic și, nu în ultimul rând, pentru că prezența fiecăreia din cele două patologii crește morbiditatea și mortalitatea fiecăreia”, a declarat dr. Elisabeta Bădilă cu prilejul webinarului „Excelență și exigență în BPOC”, organizat de Societatea Română de Pneumologie în perioada 28-29 octombrie. „Suntem astfel într-o asociere de cardiologi, pneumologi, medici de medicină internă, medicină de familie, care vedem această patologie – pacient cu BPOC și cu insuficiență cardiacă – în care fiecare încearcă să vadă partea lui, dar trebuie să învățăm să privim pacienții care asociază cele două patologii ca un ansamblu și să formăm o echipă.”
Potrivit specialistului, „ca și prevalență, asocierea este frecvent întâlnită. În rândul pacienților cu BPOC, prevalența insuficienței cardiace cu disfuncție sistolică sau diastolică variază între 20 și 70%, potrivit ghidului GOLD 2021. În ceea ce privește pacienții cu insuficiență cardiacă cronică, BPOC afectează aproximativ 20% dintre acești pacienți, așa cum arată o referință recentă din ghidul european de insuficiență cardiacă lansat în 2021. Iată că între plămâni și inimă ar trebui să existe o strânsă colaborare și o funcționalitate perfectă, dar acest lucru nu se întâmplă atunci când apar factori de risc comuni pentru ambele patologii. Când este activată inflamația, când avem un proces accelerat de îmbătrânire vasculară și când factori ca hipoxia, anomaliile sistemului vascular, degradarea elastinei antrenează la rândul lor alte procese de tipul stres oxidativ și accelerarea arterosclerozei, acestea vor avea evident consecințe pe care le intuim în boala arterosclerotică și boli cu complicații tromboembolice, inclusiv infarct miocardic și accident vascular cerebral”.
„Unul din elementele centrale ale acestei asocieri, între BPOC și insuficiență cardiacă, o reprezintă inflamația, care poate fi trigger al unei plăci arterosclerotice, care să devină astfel dintr-o placă stabilă o placă instabilă și să ducă la evenimente vasculare sau să contribuie la disfuncția miocardiacă și la progresia insuficienței cardiace. Astfel încât, atunci când vorbim de boli cardiace și suntem familiarizați cu un continuum cardiovascular, de la factori de risc la evenimente de tipul insuficiență cardiacă în stadiu final și deces, putem vorbi și de un continuum cardio-pulmonar care leagă cele două patologii, boala cardiovasculară și BPOC”, a subliniat dr. Elisabeta Bădilă.
De asemenea, „din punctul de vedere al ghidurilor de insuficiență cardiacă recent apărute, testarea prin spirometrie este recomandată ca primă metodă diagnostică și trebuie luată în considerare la toți pacienții cu suspiciunea de BPOC și insuficiență cardiacă”, a mai adăugat dr. Bădilă.
de Bogdan Guță
