Medicina modernă se îndreaptă tot mai mult către o abordare integrată a pacientului, iar în cazul bolilor autoimune reumatologice colaborarea multidisciplinară a devenit esențială, a afirmat prof. dr. Andra Bălănescu, șef secția clinică Reumatologie și Medicină Internă 1, Spitalul Clinic ”Sf. Maria”.

Potrivit acesteia, specialitățile medicale încep să renunțe la perspectiva limitată la un singur organ și să privească pacientul „ca un întreg”, prin prisma mecanismelor complexe care stau la baza bolilor inflamatorii și autoimune.

„În specialitățile medicale începem să facem drumul invers și să ne întoarcem către o abordare mult mai globală a pacientului nostru. Ieșim din «turnul de fildeș» al fiecărei specialități și recunoaștem că există unghiuri moarte pe care nu le putem acoperi singuri”, a explicat medicul reumatolog în cadrul mesei rotunde ”Bolile Inflamatorii Mediate Imun - Parteneriat și Dialog pentru Pacienți”.

Această schimbare de paradigmă a dus și la o nouă manieră de înțelegere a patologiilor, în care accentul nu mai este pus exclusiv pe organul afectat, ci pe mecanismele comune ale bolii, precum inflamația sistemică sau riscul trombotic.

Sclerodermia și lupusul, exemple ale nevoii de colaborare între specialități

Specialistul a oferit exemplul sclerodermiei, una dintre cele mai complexe boli autoimune, caracterizată prin afectare multisistemică și forme din ce în ce mai severe.

„Cum ar putea un reumatolog să se descurce singur în fața unei boli precum sclerodermia, fără ajutorul dermatologului pentru afectarea cutanată, fără gastroenterolog pentru complicațiile digestive severe sau fără pneumolog pentru evaluarea pneumopatiei interstițiale difuze?”, a punctat Andra Bălănescu.

Potrivit acesteia, bolile reumatologice autoimune sunt heterogene și complexe, iar gestionarea lor eficientă necesită implicarea simultană a mai multor specialități medicale.

Aceeași nevoie de colaborare există și în cazul lupusului eritematos sistemic, unde relația dintre reumatolog și nefrolog este indispensabilă. „Fără nefrolog alături, în ziua de azi, reumatologul practic nu se mai poate descurca”, a afirmat specialistul.

Afectarea multisistemică impune echipe medicale integrate

Medicul a atras atenția că noile recomandări medicale impun intervenția rapidă a altor specialiști chiar și în situații care, în trecut, puteau părea mai puțin alarmante. „La o proteinurie de peste 500 mg pe zi, nefrologul trebuie obligatoriu implicat pentru evaluarea funcției renale. Nu mai putem aborda aceste cazuri individual”, a explicat ea. În opinia sa, aceeași logică se aplică și în vasculite, polidermatomiozite și alte boli autoimune sistemice, unde afectarea multiplă de organe face imposibil managementul exclusiv într-o singură specialitate.