Politici de Sanatate

Banii din Sănătate sunt mulți, dar administrați ineficient

02 mai
17:17 2016
Banii din Sănătate sunt mulți, dar administrați ineficient

Interviu cu academicianul Mircea Ifrim

Cea mai acută problemă pe care o are acum Academia de Științe Medicale este cea a Planului Sectorial de Cercetare Științifică. Este vorba despre un set de priorități pentru sănătatea publică la care au lucrat timp de un an zeci de academicieni și profesori, proiect care a fost anulat însă, fără nicio motivație, de Ministerul Sănătății, atrage atenția prof. univ. dr. Mircea Ifrim, secretar general al Academiei de Științe Medicale din România, director general adjunct al Institutului de Științe ale Vieții al Universității de Vest “Vasile Goldiș” din Arad.

 

Membrii Academiei de Științe Medicale, unde dumneavoastră sunteți secretar general, lucrau până de curând la un plan național de sănătate, care trebuia să fie deja aplicat. Ce s-a întâmplat cu el?

În urmă cu un an, un grup mare de academicieni de diferite specialități a stabilit, la cererea Ministerului Sănătății, care sunt prioritățile pentru sănătatea publică, ea aflându-se într-o stare destul de precară. Suntem pe locul întâi la mortalitatea infantilă în Europa, avem cazuri multe de tuberculoză, având în vedere că în celelalte țări ale Europei aceasta este eradicată, avem boli cardiovasculare la nivel mult mai ridicat față de celelalte țări din Europa. Pornind de la aceste probleme, s-a făcut Planul strategic al Ministerului Sănătății privind ameliorarea stării de sănătate, plan care și-a avut reflectarea într-o tematică de cercetare complexă emisă prin ordin al ministerului.

S-a făcut acest plan, s-a făcut apoi evaluarea, pentru ca, la final, spre surprinderea noastră, deși acest proces a durat din aprilie 2015 până în martie 2016, pierzându-se fondurile de pe 2015, în martie 2016 să apară pe site-ul ministerului anunțul că proiectul se anulează, fără vreo motivație. În aceste condiții, Consiliul a hotărât să dea în judecată Ministerul Sănătății, astfel că acum suntem în proces. Procesul îl vom câștiga, fără îndoială, dar asta prin noiembrie-decembrie, pentru că atât durează, iar rezultatul va fi pierderea fondurilor pe anul acesta. Și, sigur, ministerul va plăti niște despăgubiri pentru lucrurile acestea.

Care este rolul Academiei de Științe Medicale în sistemul de sănătate?

Legea stipulează foarte clar că Academia are un rol de consacrare și un rol lucrativ. Se ocupă cu cercetarea în domeniul științei medicale, fiind un instrument al Ministerului Sănătății în elaborarea strategiilor de sănătate și, în același timp, al desfășurării muncii de cercetare în sănătate. Dintre instituții, Spitalul Colentina a obținut un fond nerambursabil european de 30 de milioane de euro, pe baza căruia s-a putut face o dotare de vârf. Este singurul care are un tomograf special.

Planul urmărește să prevenim bolile și după aceea să găsim terapii mai ieftine și mai eficiente, cuprinzând toate categoriile de maladii.

Dacă Academia de Științe Medicale este un  instrument al ministerului, care se implică în strategii și reforme, cum vedeți în acest moment strategiile României în sănătate?

În primul rând, România nu a pus accentul pe profilaxie. În toată lumea se pune accentul pe profilaxie, e mai ușor să previi o boală decât să o tratezi, de asemenea este mai ușor să o tratezi în primele stadii, decât în ultimele. Și atunci, în primul rând o linie strategică este cea profilactică. În acest plan avem o temă cu conștientizarea populației, cu crearea unui ghid de educație pentru sănătate, cu introducerea orei de educație sanitară în toate școlile, astfel încât noi să putem preveni bolile, de asemenea se prevăd screeninguri pentru a depista o boală în primul stadiu.

Planul în ce stadiu este?

De neaprobare. Ministerul trebuie să gândească așa cum trebuie, și să dea drumul și la comisia de contestație, și să înceapă lumea să lucreze.

În domeniul medicinei, DNA-ul ar trebui să se uite mai atent, mult mai atent la tot ce se întâmplă.

Planul are în vedere toate afecțiunile și bolile?

Exact. Și vine cu soluții dincolo de ceea ce s-a făcut până acum. Știți că ne confruntăm cu costuri foarte ridicate ale medicamentelor, iar atunci medicina alternativă este mult mai ieftină și trebuie să o dezvoltăm. Lumea civilizată, în Statele Unite, nu mai tratează cancerul  prin chimioterapice, care sunt foarte scumpe și care au efecte secundare, ci prin factori de conversie și prin alte metode care sunt mult mai ieftine și mult mai eficiente. Deci, o a doua linie este scăderea costurilor prin medicina alternativă și ușurarea tratamentului bolnavului. De asemenea, în lume, dacă introduci celule stem și injectezi împreună cu plasma în articulații se reface artroza. E mult mai ieftină decât proteza și mai puțină suferință pentru pacient. Planul urmărește să prevenim bolile și după aceea să găsim terapii mai ieftine și mai eficiente, cuprinzând toate categoriile de maladii.

Este un lucru foarte penibil pentru țara noastră, unde înainte eradicasem tuberculoza și acum avem mii de cazuri de tuberculoză. Tuberculoza nu are vaccin BCG, ceea ce este inadmisibil.

Mulți studenți care pleacă în străinătate se duc, în primul rând, pentru că nu se respectă ierarhia valorică.

Ați urmărit îndeaproape toate conducerile de la Ministerul Sănătății din ultimii ani încoace. Ce vi s-a părut că lipsește sau ce ați mai face dvs.?

După părerea mea, au fost alocați suficienți bani în Sănătate, dar acești bani nu s-au alocat corect și, în al doilea rând, foarte mulți bani au fost cheltuiți inutil. Industria noastră autohtonă și ceea ce facem noi ne scot mult mai scump și se cheltuie bani, populația se duce și cumpără medicamente din alte țări, unde sunt mult mai ieftine. Nu aș spune că nu se dau bani pentru Sănătate, dar acești bani se risipesc îngrozitor. Sistemul informatic al Casei de Asigurări de Sănătate, pentru care s-au cheltuit milioane, este un sistem neperformant, un sistem care nu lucrează cum trebuie și care acum două săptămâni nu lucra deloc.

De ce credeți că se întâmplă asta?

Pentru că se achiziționează echipamente de proastă calitate, dar cred că în domeniul medicinei DNA-ul ar trebui să se uite mai atent, mult mai atent la tot ce se întâmplă.

Cum vedeți sistemul de învățământ românesc?

Învățământul românesc îl văd într-o stare destul de precară. Părerea mea este că e inadmisibil ca, odată cu schimbarea ministrului, să se schimbe și Legea învățământului, o schimbare continuă nu poate fi benefică. O lege și o reformă trebuie facute în timp, pe lungă durată, și să se știe ceea ce se cere. Acesta este lucrul cel mai grav al învățământului românesc, nu este o politică corectă faptul că firmele și universitățile particulare sunt tratate precum felul al doilea. În toată lumea, acestea trebuie să fie chiar mai bune decât cele de la stat, întrucât omul plătește acolo.

Cât despre medicina românească, Bucureștiul rămâne nava-amiral. Avem un învățământ medical de o foarte mare tradiție. Dar mulți studenți care pleacă în străinătate se duc, în primul rând, pentru că nu se respectă ierarhia valorică și se obțin posturile așa cum se obțin, iar acesta cred că este lucrul esențial care deranjează, după aceea vine și remunerația.

Acum aș vedea un medic rezident cu cel puțin 3.000 de lei în mână și un medic primar cu un minimum de 8.000 de lei.

Ce părere aveți despre schimbarea atât de frecventă a miniștrilor, inclusiv a celor de la Sănătate?

Am un punct de vedere mai nuanțat în privința asta. Au fost miniștri care au fost lăsați mai multă vreme fiindcă au dat rezultate și sunt miniștri care ar trebui schimbați după câteva luni. Alternanța asta creează într-adevăr dificultăți. Schimbarea directorilor și a personalului dintr-un minister nu este bună.

Ce v-ar plăcea să fie adoptat și în Romania, din ceea ce ați văzut în alte țări?

În primul rând, mi-ar plăcea o stabilitate legislativă, este primul lucru pe care l-am văzut în alte părți. La noi, legea se schimbă foarte mult. Se dau ordonanțe de urgență care modifică articole de lege, se fac completări astfel încât o lege se transformă atât de mult încât nu mai realizezi cât s-a schimbat din ea. În al doilea rând, aș vrea să văd, ca și în alte țări, respectarea ierarhiei valorice, să văd că omul valoros este la locul lui. În al treilea rând, aș vrea să văd mai multă exigență cu pedepsire radicală a celor care abdică de la Jurământul lui Hipocrate.

La cât s-ar ridica, în mod normal, venitul unui medic?

Când am fost în Parlament, am propus o lege care nu a trecut. Am propus ca un medic rezident să aibă minimum 2.000 de lei în mână, asta, în 2007. Acum, aș vedea un medic rezident cu cel puțin 3.000 de lei în mână. În condițiile societății noastre, aș vedea în primul rând un salariu corespunzător, un medic primar l-aș vedea cu un minimum de 8.000 de lei, la posibilitățile statului, și cred că ar exista această posibilitate.

Din cauza lipsei de igienă și a materialelor din spitale, pacientul migrează, ușor, ușor, către privat. Spuneați că sistemul de educație privat nu ar trebui privit ca fiind de speța a doua. Cum priviți lucrurile în cazul sistemului de sănătate?

La învățământ, așa este. La sănătate, aș vedea lucrurile puțin altfel. Sănătatea este politică de stat și care stă în mâna statului. În Anglia, sistemul este de stat 100%, în Franța 93% e sistemul de stat, în Germania, 95%. La noi, ce se întâmplă e o mixtură, medicul de la stat este și în privat, noi în momentul în care am fost la Parlament am încercat să luăm modelul străin. A fost imposibil, interesele au prevalat. Aș face o delimitare foarte clară între aceste două lucruri, aș privi cu foarte multă atenție, întrucât foarte multă medicație și aparatură ia drumul privatului prin fenomenul corupției. În România, omul nu are bani să plătească în privat.

Deci nu vreți dezvoltarea sistemului privat?

Nu, la sănătate, nu. În ceea ce privește sistemul de sănătate, trebuie să avem măsura foarte exactă, pentru că sănătatea înseamnă foarte mult și foarte mulți bani.

Mircea Ifrim

A primit Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler din partea fostului președinte al României, Traian Băsescu, în semn de înaltă recunoaștere pentru activitatea rodnică și prestigioasă pusă în slujba științei medicale, pentru afirmarea cercetării românești pe plan internațional.

Suntem pe locul întâi la mortalitatea infantilă în Europa, avem cazuri  multe de tuberculoză, având în vedere că în celelalte țări ale Europei aceasta este eradicată, avem boli cardiovasculare la nivel mult mai  ridicat față de celelalte țări din Europa.

Este un lucru foarte penibil pentru țara noastră, unde înainte eradicasem  tuberculoza și acum avem mii de cazuri  de tuberculoză. Tuberculoza nu are vaccin BCG, ceea ce este inadmisibil.

Au fost alocați suficienți bani în sănătate, dar acești bani nu s-au alocat corect și, în al doilea rând, foarte mulți bani au fost cheltuiți inutil. Industria noastră autohtonă și ceea ce facem noi ne scot mult mai scump și se cheltuie bani, populația se duce și cumpără medicamente din alte țări, unde sunt mult mai ieftine.

Avem un învățământ medical de o foarte mare tradiție. Dar mulți  studenți care pleacă în străinătate  se duc, în primul rând, pentru că nu  se respectă ierarhia valorică și se obțin posturile așa cum se obțin

Mi-ar plăcea o stabilitate legislativă, este primul lucru pe care l-am văzut în alte părți. La noi, legea se schimbă foarte mult. Se dau ordonanțe de urgență care modifică articole de lege, se fac completări astfel încât o lege se transformă atât de mult încât nu mai realizezi cât s-a schimbat din ea.

 

Roxana Maticiuc

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: