Interviu cu prof. dr. Cristian Gheorghe, președintele Societății Române de Endoscopie Digestivă, membru FASGE (Fellow of the American Society for Gastrointestinal Endoscopy). Autor: Roxana Maticiuc
La nivelul Ministerului Sănătății, se lucrează în prezent la un nou cod de legi. Ce sugestii aveți pentru ca specialiștii din medicină, în general, și din specialitatea dumneavoastră, în principal, să aibă un instrument cât mai bun pentru munca pe care o desfășoară?
Nu trebuie să inventăm noi roata, pentru că avem deja suficiente exemple în jurul nostru. În Occident și în Statele Unite, de exemplu, există politică de prevenție, screening , supraveghere în cancere. Dintre cancerele digestive, cel care se pretează cel mai bine și pentru care avem foarte multe lucruri făcute în momentul de față este cancerul colorectal. SUA sunt pe primul loc la nivel mondial în ceea ce privește incidența cancerului colorectal, iar ei au dezvoltat politici sanitare de la care ne putem inspira. Din păcate, România este printre puținele țări din UE în care nu se face screening și nici supraveghere în cancerul colorectal. Ar trebui implicați mai mult medicii de familie. Din fericire, există un grup organizat de lucru al medicilor de familie cu interes în bolile digestive. Acest nucleu al Societății Naționale a Medicilor de Familie este foarte util atât pentru decidenții din sănătate, cât și pentru specialiștii gastroenterologi. Consider că medicii de familie trebuie să fie la baza politicii de sănătate în cadrul screeningului, supravegherii și depistării precoce a cancerului colorectal. În principiu, toată populația standard (populația cu vârsta de 50 de ani și peste) trebuie să facă, la un anumit interval, un test de hemoragii oculte în scaun. El trebuie să fie efectuat prin medicii de familie. Pacienții la care testul iese pozitiv trebuie să facă o colonoscopie prin care să poată fi depistați polipii adenomatoși, care sunt precursori ai cancerului. În varianta ideală, în care diagnosticăm polipii, aceștia pot fi îndepărtați prin polipectomie endoscopică. Astfel, efectuăm profilaxia cancerului colorectal pentru populația supusă screeningului.
De ce avem nevoie?
Avem nevoie de teste fecale pentru hemoragii oculte, avem nevoie de colonoscoape de bună calitate, cel puțin în centrele orașelor universitare și în spitalele județene, avem nevoie de o educație a pacienților și a populației, în general, care să știe cât de frecvent este acest tip de cancer, în condițiile în care nu este simptomatic, și ce anume presupune screeningul. Marea majoritate a medicilor gastroenterologi a absolvit cursul de endoscopie digestivă și are competența de a scoate polipii de dimensiuni mici, cei care, de altfel, sunt și cei mai frecvenți. Pentru polipii de dimensiuni mari în schimb sau polipii dificili, ar trebui un nivel mai înalt de endoscopie și o abilitate deosebită a medicului pentru rezecție.
Care este incidența acestei boli în România?
Frecvența este asemănătoare cu a celorlalte țări europene, deci riscul de a face cancer colorectal este de aproximativ 7 la sută. În cazul populației standard, adică cei de peste 50 de ani fără factori suplimentari de risc ereditari, una din cinci femei prezintă riscul de a avea polipi adenomatoși. În cazul bărbaților, riscul este mai mare, de 25-30%. Avantajul în această boală este intervalul crescut de timp (așa-zisa fereastră de oportunitate) între diagnosticul de polip și cancer. În funcție de dimensiunea polipului și de structura histologică, această fereastră poate fi de patru-opt ani. Este adevărat că uneori polipul respectiv are în el celule canceroase și rezecându-se endoscopic, se tratează curativ cancerul acesta.
Cum poate fi făcută prevenția?
Prevenția este legată de alimentație, evident, adică fără carne roșie, fără alimente conservate. Fără grăsimi saturate în exces, alimentație bogată în fibre vegetale, legume și fructe proaspete. Trebuie să mâncăm alimente cât mai naturale. De exemplu, americanii au scăzut cancerul gastric, un alt cancer frecvent în lume (pentru care sunt în prezent pe ultimul loc) conservând alimentele prin înghețare și nu prin afumare sau sărare. Obezitatea este un alt factor de risc nu numai pentru cancerul colorectal, dar și pentru alte cancere digestive, cum este cel de pancreas.
La cum arată în momentul de față pachetul de legi, vă ajută în ceea ce v-ați propus să faceți?
Având în vedere că nu există un program de screening, nu mă ajută. Suntem în discuții preliminare cu societățile de gastroenterologie și endoscopie europene și cu decidenții din UE pentru a demara un program-pilot de depistare precoce a cancerului colorectal în România.
Dacă ați fi la conducerea Ministerului Sănătății, ce ați schimba?
Mi-aș dori să se implice mai mult societățile profesionale medicale în deciziile care se iau la nivelul ministerului. Comisiile de specialitate din minister să țină permanent legătura cu comisiile de specialitate de gastroenterologie, endoscopie digestivă, precum și cu celelalte specialități medicale; reprezentanții acestor societăți să fie chemați periodic la discuții de către decidenții din minister. De exemplu, mergând pe acest model al dialogului, Societatea Română de Endoscopie Digestivă a reușit să creeze și să implementeze programul prioritar de endoscopie AP-ENDO. Este un program extrem de util pentru spitalele care au dotarea necesară și care au medici și asistenți medicali care au competența necesară în efectuarea procedurilor. Prin minister, sunt direcționate fonduri către aceste spitale pentru a cumpăra accesorii și medicație pentru hemoragia digestivă și pentru paliația unora dintre cancerele digestive obstructive. Și acesta este un lucru extraordinar, după părerea mea, funcționează de doi ani și este rezultatul unei deschideri, al unei colaborări eficiente a ministerului cu Societatea Română de Endoscopie Digestivă.
Sunt voci care spun că s-ar putea ajunge ca în România medicul de familie să trateze hepatita C în stadiul F0. Ar fi de dorit?
Din punctul meu de vedere, nu. Medicul de familie are foarte multe lucruri de făcut, are o poziție extrem de importantă în cadrul piramidei medicale, și atunci nu cred că se poate ocupa și de acest lucru, mai ales că nu este un lucru facil. Pacienții au o patologie complexă, medicamentele pot avea multe interacțiuni și uneori le poți pierde din vedere.
Cine este Cristian Gheorghe?
Sunt un medic pasionat de munca pe care o desfășor, foarte activ, cu un program de lucru care începe la 5:30 dimineața și se termină seara târziu, cu 6 ore de somn din 24. Citesc foarte mult, în afara literaturii medicale, îmi place literatura japoneză, de exemplu, citesc filozofie, călătoresc mult, vizitez muzee de artă, sunt pasionat de pictura impresionistă și flamandă, ascult muzică, sunt un gurmand, îmi plac orele de tihnă (deși puține), în familie, cu soția și cei trei copii.
