Politici de Sanatate

Avem nevoie de programe profilactice, de creșterea sumelor alocate pentru Sănătate

21 martie
18:14 2016
Avem nevoie de programe profilactice, de creșterea sumelor alocate pentru Sănătate

Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputatilor a respins, la finalul lunii martie, proiectul de lege privind prevenția în sănătate, pe motiv că amendamentele adăugate au schimbat radical proiectul. Concret, dintr-o propunere organică a devenit un proiect ordinar și trebuie analizat de Comisia pentru sănătate publică din Senat, ne-a declarat conf. univ. dr. Corneliu Florin Buicu, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților și cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș.

Ce se va întâmpla cu acest proiect?

Conform obiectului și conținutului său, propunerea legislativă depusă a fost încadrată în categoria legilor organice. Urmărea crearea cadrului legal pentru stabilirea principiilor şi obiectivelor prevenţiei în domeniul sănătăţii și propunea înființarea Agenției Naționale de Prevenție în Sănătate, ca instituție autonomă, ceea ce înseamnă modificarea structurii guvernamentale, precum și introducerea unor sancțiuni. Termenul pentru depunerea amendamentelor a fost stabilit la 2 martie 2016, cel pentru depunerea raportului, la 10 martie 2016, la 1 aprilie 2016 îndeplinin-du-se termenul pentru adoptare tacită. În urma depunerii propunerii legislative, societatea civilă și societățile profesionale au reacționat. La comisie au fost transmise propuneri de modificare care lăsau doar titlul din proiectul inițial depus, inițiatorii însușindu-și propunerile de modificare. Din organică, legea devine ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Consiliul Legislativ, prin punctul său de vedere, nr. 92/17 martie 2016, subliniază că „prin aplicarea amendamentelor propuse, eliminându-se normele privind înființarea Agenției Naționale de Prevenție în Sănătate – autoritate administrativă autonomă –, propunerea legislativă dobândește caracter de lege ordinară, iar prima Cameră sesizată ar trebui să fie Senatul”. Astfel, s-a cerut inițiatorilor să retragă propunerea, să o îmbunătățească cu amendamentele depuse și să o depună la Senat, drept o nouă inițiativă legislativă. Reprezentantul inițiatorilor nu a acceptat aceste argumente și a refuzat propunerea.

Majoritatea membrilor prezenți a solicitat respingerea propunerii legislative, cu 11 voturi pentru și 3 împotrivă, urmând ca amendamentele prezentate să fie depuse de către inițiatori la Comisia pentru sănătate publică a Senatului, care va decide în acest sens. Având în vedere îndeplinirea termenului constituțional de aprobare tacită, proiectul merge în forma depusă la Senat. Dacă amendamentele vizate vor fi adoptate de Senat, proiectul de lege, care va dobândi caracter de lege ordinară, se va reîntoarce la Camera Deputaților, care devine astfel cameră decizională.

Ați declarat că nu sunteți împotriva prevenției, ci împotriva „înființării unei agenții care să gestioneze trei miliarde de lei”. Care este propunerea dvs. la această agenție de prevenție în Sănătate?

Să știți că această poziție nu a fost exprimată numai de mine, ci și de Societatea Națională de Medicina Familiei, Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie, de specialiști de sănătate publică, epidemiologi și organizațiile nonguvernamentale. Ca specialist de sănătate publică, pot să vă spun că o întărire a rolului direcțiilor de sănătate publică, o descentralizare a deciziilor de la nivelul Ministerului Sănătății către nivelul județean, o motivare și o plată reală a serviciilor preventive către medicina de familie, definirea unor responsabilități, dar și drepturi clare și un program de educație pentru sănătate care să cuprindă noțiuni de profilaxie a bolilor sunt elementele necesare care trebuie definite în lege.

Cum vedeți dvs. proiectul de lege al prevenției și când credeți că vom avea o lege a prevenției în Sănătate?

În primele aproximativ 60 de articole ale legii reformei în sănătate, la capitolul de sănătate publică sunt cuprinse principiile necesare funcționării profilaxiei. Nu se poate spune că nu avem cadrul legal pentru desfășurarea activităților de profilaxie în România. Cred că România are nevoie de o modificare de paradigmă. Pentru o politică de sănătate, România trebuie să pună în centrul sistemului omul sănătos și nu pacientul (omul bolnav). România are nevoie de programe profilactice, de creșterea sumelor alocate Sănătății. România are nevoie de aplicarea conceptului de „medicina omului sănătos”, elaborat de Delore în 1945, aplicat ca o doctrină medicală, socială și politică. Starea de sănătate este influențată de sistemul de sănătate în proportie de aproximativ 20%. Restul este dat de factori care țin de biologia umană, de factori de mediu și de comportamente. Trebuie intervenit și la nivelul acestor factori pentru a obține îmbunătățirea indicatorilor de sănătate ai populației României.

Ce alte proiecte urmează să fie analizate de Comisia de sănătate în perioada următoare?

Dezbaterile în cadrul Comisiei se desfășoară pe două paliere. Avizarea actelor normative cu impact asupra sănătății pentru alte comisii care întocmesc rapoartele înaintate plenului și dezbateri pe fond pentru actele normative la care comisia întocmește raportul pentru plen. Pe agenda dezbaterilor pe fond se află proiecte diverse și vă voi da doar câteva exemple, de la legea de reglementare a activității de fiziokinetoterapeut, legea privind reproducerea umană asistată medical la propuneri de modificare a legii reformei în sănătate.

Îmi puteți descrie un proiect care sperați să fie adoptat și implementat anul acesta?

Îmi doresc să reușim să convingem parlamentarii că sistemul de sănătate din România are nevoie de creșterea veniturilor medicilor. Sistemul medical public are, în prezent, un deficit de medici de aproximativ 40%, iar principala cauză este nivelul de salarizare situat cu mult sub importanţa, răspunderea şi prestaţia profesională a acestora. Deficitul de medici, care se accentuează anual, afectează dramatic accesibilitatea şi adresabilitatea populaţiei la serviciile medicale absolut necesare şi garantate prin Constituţia României. În condițile în care legea salarizării unice nu ajunge în Parlament, am inițiat un proiect prin care propun creșterea anuală a salariilor medicilor din sistemul public cu 25% anual, timp de patru ani. Sumele necesare pentru creșterea salariilor ar veni din transferuri de la bugetul de stat către FNUASS, din sumele executate de Agenția Națională de Admistrare a Bunurilor Indisponibilizate. Am reușit în Parlament includerea la art. 37 al acestei legi ca 20% din sume să meargă spre Ministerul Sănătății (și 20% către Ministerul Educației). Vorbim pentru anul 2017 de o sumă de aproximativ 500 de milioane de lei, din care se poate asigura finanțarea proiectului. Îmi doresc să reușim să trecem acest proiect până la sfârșitul anului, astfel încât la discutarea bugetului pentru 2017 să includem creșterea salariilor medicilor în buget.

La comisie au fost transmise propuneri de modificare care lăsau doar titlul din proiectul inițial depus, inițiatorii însușindu-și propunerile de modificare.

Nu se poate spune că nu avem cadrul legal pentru desfășurarea activităților de profilaxie în România. Cred că  România are nevoie de o modificare  de paradigmă. Pentru o politică de  sănătate, România trebuie să pună în centrul sistemului omul sănătos și nu  pacientul (omul bolnav).

Sistemul medical public are, în prezent, un deficit de medici de aproximativ 40%, iar principala cauză este nivelul de salarizare situat cu mult sub importanţa, răspunderea şi prestaţia profesională a acestora.

Mirabela Viașu

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: