Interviu cu europarlamentarul Nicolae Ștefănuță (Renew Europe, USR), vicepreședintele Grupului de interese europarlamentar pentru rezistența antimicrobiană (AMR)
„O singură sănătate” – o abordare holistică
Rezistența antimicrobiană este una dintre primele zece amenințări la adresa sănătății publice la nivel mondial. Ce ar trebui să facă autoritățile naționale pentru a răspunde acestei amenințări?
În primul rând, autoritățile trebuie să accepte rezistența antimicrobiană ca fiind o problemă gravă de sănătate publică. Deși discuția despre creșterea numărului bacteriilor rezistente la antimicrobiene este, de ani buni, pe agenda politică europeană, nu pot să nu observ, cu îngrijorare, cum, în România, abia de anul trecut a fost recunoscută această problemă ca fiind o îngrijorare majoră de sănătate publică. Doar după ce începem să acceptăm că avem o problemă, putem să începem să vorbim și de măsuri. În multe state europene, acțiuni concrete există deja, bazate pe planul Comisiei Europene „O singură sănătate” care propune o abordare holistică cuprinzând atât medicina umană, cât și cea veterinară, aducând la aceeași masă toți factorii de interes, de la industria farmaceutică, la pacienți, oameni de știință și decidenți politici.
În România, avem „Comitetul National Multisectorial pentru limitarea rezistenței microbiene”, care funcționează precum multe alte structuri guvernamentale, adică aproape deloc. De la înființarea lui, în noiembrie 2018, până în prezent, nu știu să fi propus vreo măsură de amploare menită să schimbe radical abordarea acestei grave probleme de sănătate.
Negarea, lipsa raportării cazurilor de infecții nosocomiale (dobândite în spitale), precum și a deceselor pe care aceste infecții le cauzează zilnic, managementul controlat politic atât al spitalelor, cât și al instituțiilor de control, subfinanțarea sănătății publice, care durează de 30 de ani, împiedică orice reformă reală a sistemului românesc de sănătate publică și, implicit, blochează demararea unui răspuns adecvat pentru stoparea răspândirii bacteriilor rezistente la antimicrobiene.
One Health –planul de acțiune al UE împotriva rezistenței la antimicrobiene (AMR) conține acțiuni în domeniul sănătății umane, în cel al sănătății animale și în domeniul mediului. Cum apreciați această abordare integrată a situației AMR și care ar fi principalele direcții de intervenție ale acestui plan?
Bacteriile fac parte din viața noastră. Se consideră ca avem undeva la un număr egal, dacă nu mai mare, de bacterii pe piele și alte mucoase. Totodată, bacterii găsim pe suprafețele cu care interacționăm zilnic și chiar în mediu. Însă, nu toate sunt periculoase. De fapt, fără anumite bacterii nu am putea supraviețui. Diversitatea locurilor în care se găsesc bacteriile, precum și spectrul larg al acestora, fac din lupta împotriva răspândirii rezistenței antimicrobiene să fie obligatorie o abordare multisectorială. Direcțiile principale ale planului de acțiune One Health sau O singură sănătate sunt diminuarea utilizării antibioticelor atât în medicina umană, cât și în cea animală, prin setarea unor ținte de reducere a numărului de antibiotice folosite per capita. 80% din numărul total de antibiotice este pentru uz animal, o măsură concretă propusă de acest plan fiind creșterea calității condițiilor în care animalele sunt ținute, pentru a reduce nevoia administrării continue de antibiotice pe durata de viață a acestor animale până la procesare. Utilizarea largă a antibioticelor în medicina veterinară sau umană are un efect direct asupra compușilor farmaceutici care ajung în mediu, contaminând apa și solul. Doar o abordare multisectorială, care să seteze reducerea consumului de antibiotice și produse farmaceutice umane sau animale, împreună cu o îmbunătățire a tratării deșeurilor farmaceutice, precum și dezvoltarea de noi medicamente „prietenoase cu mediul”pot cu adevărat limita răspândirea rezistenței microbiene.
Igiena riguroasă și vaccinarea sunt cruciale
Ce rol joacă prevenția în combaterea AMR?
Prevenția joacă un rol crucial în strategia de reducere a consumului general de antibiotice. Ca și măsuri de prevenție vorbim de vaccinare, dezinfecție și sterilizare. Acum, că ne aflam în plină criză epidemiologică cu noul virus coronar, cred că putem realiza cu toții cât de importantă este prevenția, în special igiena riguroasă, dar și vaccinarea. Aceasta, ca măsură de prevenție, împiedică apariția unei infecții virale care nu se tratează cu antibiotice și care de multe ori poate fi diagnosticată necorespunzător sau chiar mai grav „auto-diagnosticată” de către pacient,ducând la utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor.Dezinfecția și sterilizarea în instituțiile spitalicești, precum și respectarea tuturor protocoalelor de prevenție cu privire la transmiterea bolilor contagioase au ca efect diminuarea riscului contractării infecțiilor intraspitalicești care au un grad ridicat de rezistență la medicamente. Îmbunătățirea condițiilor insalubre în care sunt ținute animalele din industria alimentară înseamnă, automat, diminuarea riscului apariției unor infecții bacteriene de amploare și, implicit, reducerea necesității utilizării medicamentelor.O altă măsură care poate fi inclusă în categoria prevenție este și limitarea tipurilor de antibiotice care pot fi administrate animalelor, păstrând o gamă largă de medicamente strict pentru uz uman.
Cancerul – provocare globală
Industria farmaceutică poate răspunde cu superdrugs împotriva acestor superbugs?
Suntem într-o cursă a înarmării. Pe deoparte, avem progresul științific care mereu încearcă să descopere noi compuși chimici, iar pe de altă parte, există evoluția biologică accelerată a bacteriilor care dezvoltă mecanisme de protecție noi, încercând să supraviețuiască noilor compuși chimici creați. Chiar dacă ne convine sau nu, trebuie să recunoaștem realitatea în care ne situăm. Am început să pierdem această luptă de înarmare, sunt din ce în ce mai multe bacterii multirezistente și din ce în ce mai puține antibiotice inovative. Prin urmare, în acest cerc vicios în care noi urmărim antibiotice tot mai puternice, în timp ce bacteriile devin tot mai rezistente, consider că soluția cea mai bună este dezescaladarea conflictului. De aceea cel mai bine este să vorbim de reducerea consumului de antibiotice și de prevenție. Este din ce în ce mai greu să continuăm să descoperim noi compuși antimicrobieni, dar, chiar și așa este absolut necesar să învățăm din greșelile noastre și să limităm utilizarea noilor antibiotice la scară largă, rezervând-le pentru uz doar în cazuri extreme, atent controlate.
Ce alte priorități mai aveți în domeniul sănătății publice?
Una dintre prioritățile mandatului meu în domeniu sănătății publice este construirea Planului European de Combatere a Cancerului, lansat de Comisia Europeană în luna februarie. Cancerul este a doua cea mai frecventă cauză de deces la nivel mondial după bolile cardiovasculare, şi una dintre afecțiunile care pun o presiune deosebit de mare atât pe sistemele de sănătate publice naționale, cât și pe pacienți și pe familiile acestora. Lupta împotriva cancerului este o provocare globală, iar răspunsul nu poate veni din partea unui singur stat membru. De aceea, consider că soluția pentru a combate această boală îngrozitoare poate veni doar lucrând împreună, la nivel european, punând toate resursele în comun. Pentru a câștiga această luptă, avem nevoie de un program amplu, bine finanțat, asemănător programului american Apollo, prin care a aselenizat un om pe lună.
Bogdan Guță
