Dr. Corina Porr, medic primar alergologie și imunologie

Astmul este cea mai frecventă afecțiune potențial gravă care poate complica sarcina. De fapt, astmul afectează aproximativ 8% dintre femeile aflate în anii lor de fertilitate. Astmul bine controlat nu reprezintă un risc semnificativ pentru mamă sau făt, însă astmul necontrolat poate provoca complicații grave mamei și fătului. În ceea ce privește astmul sever, studiile au arătat că boala are tendința să se agraveze în timpul sarcinii, ceea ce înseamnă că gravida cu astm sever trebuie foarte bine monitorizată de o echipă multidisciplinară, formată din ginecolog, medic de familie și pneumolog/alergolog, pe toată perioada sarcinii. Care sunt motivele înrăutățirii astmului sever în timpul sarcinii, dar și care este cea mai bună conduită terapeutică, ne explică dr. Corina Porr, medic primar alergologie și imunologie. 

O parte dintre cazurile de astm se pot înrăutăți în sarcină, din cauza expunerii la fumat pasiv sau la alți potențial iritanți, cum ar fi mucegaiul, polenul, animalele cu blană. Refluxul gastro-esofagian poate înrăutăți astmul bronșic. Pirozisul (senzația de arsură la stomac) se poate diminua prin ridicarea patului la 30 de grade, consumul de cantități mici de alimente, evitarea alimentației cu 2-3 ore înainte de culcare și evitarea alimentelor ce declanșează arsurile. De asemenea, în cazul infecțiilor virale sau bacteriene, se poate agrava un astm bronșic. Este recomandat să se evite factorii declanșatori ai rinitei alergice, iar persoana afectată să continue să facă mișcare și să consume alimente sănătoase.

Femeile cu astm bronșic sever nu resimt simptome dacă au afecțiunea pulmonară controlată și dacă urmează terapia cronică zilnic. În caz de înrăutățire a astmului, simptomele sunt cele tipice: dispnee, senzație de compresiune toracică, tuse, wheezing.

Cum poate fi controlat astmul sever în timpul sarcinii?

Cu un tratament corect îndrumat și cu administrarea medicațiilor permise, astmul bronșic sever poate fi ținut sub control, mai ales dacă se evită triggerii. Pe perioada sarcinii nu se prescriu unele medicamente, din cauza riscului pentru făt, dar sunt permise câteva. Este obligatoriu ca, pe perioada sarcinii, terapia să fie continuată, pentru a controla astmul bronșic.

Medicația inhalatorie se recomandă datorită riscului minim de absorbție sistemică. Medicamentele se pot grupa în două categorii: antiinflamatoare și bronhodilatatoare. Medicamentele antiinflamatorii controlează inflamația și edemul de la nivelul bronhiilor. Acestea nu se folosesc în caz de criză, deoarece nu au efect imediat, dar au efect care se menține de-a lungul timpului, îmbunătățesc și previn apariția manifestărilor astmului. Corticosteroizii inhalatori sunt cele mai folosite medicamente antiinflamatorii. Administrarea medicamentelor se face preponderent pe cale inhalatorie, iar cu o terapie eficientă, riscurile nu sunt mai mari decât ale unei sarcini normale.

Ca medicație de fond, sunt permise pe cale inhalatorie anumite terapii atât în sarcină, cât și în alăptare, la dozele cele mai mici la care s-a obținut controlul simptomelor. Corticosteroizii sistemici sunt permiși în timpul sarcinii, dar în doze mici (maxim. 8 mg/mzi) și pe perioade scurte în exacerbări.

Medicamentele bronhodilatatoare acționează rapid în cadrul unei exacerbări sau al unei crize de astm. Unele studii au semnalat risc de malformații fetale. Bronhodilatatoarele cu acțiune de lungă durată se utilizează numai dacă este absolut necesar. Medicația combinată pe cale inhalatorie se folosește numai dacă este absolut necesar și, de obicei, în astmul bronșic sever. Teofilinele se utilizează numai dacă este absolut necesar, din cauza riscului de naștere prematură. Antileukotrienele se evită în sarcină, la fel ca antihistaminicele, care pot avea efect teratogen.

Care sunt riscurile unui astm sever necontrolat la femeia gravidă?

Astmul bronșic sever necontrolat la femeia gravidă poate declanșa riscuri atât pentru făt, cât și pentru mamă.

Consecințele asupra mamei pot fi:

- crize de astm bronșic grave, posibil amenințătoare de viață;

- creșterea tensiunii arteriale;

- preeclampsia, care se caracterizează prin hipertensiune arterială, poate afecta placenta, rinichii, ficatul și creierul.

Consecințele asupra fătului pot fi:

- deces imediat înainte sau după naștere;

- creșterea încetinită în lungime și greutate;

- nașterea prematură;

- greutatea mică la naștere.

Ca pot face gavidele cu astm sever (în viața de zi cu zi)?

Cel mai important mod de a evita înrăutățirea bolii la femeile gravide astmatice este continuarea terapiei cronice indicate de către medicul curant. Multe femei însărcinate întrerup tratamentul pentru astm bronșic de teama afectării copilului. În cazul unei crize astmatice care apare pe parcursul sarcinii, aceasta ar trebui tratată ca de obicei. Bronhodilatatoarele cu acțiune scurtă pe cale inhalatorie, ca medicație de criză, sunt permise în sarcină și alăptare, deoarece nu trec prin laptele matern și se administrează cu prudență 72 de ore înaintea travaliului. În cazul în care simptomele nu cedează la tratamentul de urgență, se solicită Salvarea.

Cât de des este indicată monitorizarea fetală la femeile cu astm sever?

Monitorizarea femeilor cu astm bronșic sever se face atât prenatal, iar ulterior este necesară o colaborare între medicul obstetrician și medicul curant. Se recomandă o spirometrie la începutul sarcinii, iar apoi aceasta se repetă lunar. Monitorizarea PEF la domiciliu are indicație majoră în timpul sarcinii pentru detectarea precoce a modificărilor în evoluția astmului. Pacientele cu astm sever au un risc mai mare de deteriorare a bolii pe parcursul sarcinii, în special în ultimul trimestru. Medicul de familie monitorizează lunar pacienta. Medicul obstetrician recomandă urmărirea seriată ecografică a copilului, începând cu săptămâna 30 de sarcină, pentru a urmări dezvoltarea și activitatea copilului, iar dacă astmul bronșic continuă să se înrăutățească, va fi nevoie de efectuarea testului non-stres sau a profilului biofizic. Testul combină monitorizarea bătăilor cordului fetal cu ecografia fetală. La orice accentuare a simptomatologiei, pacienta trebuie să se prezinte la medic în scurt timp, pentru a se interveni terapeutic în vederea evitării hipoxiei fetale.

Este astmul sever un risc pentru naștere?

Astmul bronșic sever este un risc pentru sarcină doar dacă nu este controlat. O lipsă acută de oxigen poate duce la hipoxie neonatală, mortalitate perinatală sau greutate mică la naștere. Anestezia generală reprezintă un risc de exacerbare a astmului, recomandată fiind cea loco-regională. Nașterea naturală prezintă mai puține riscuri de exacerbare decât nașterea prin cezariană. Astmul este o boală complexă, iar comunicarea medic de familie/pacient/medic pneumolog sau alergolog este foarte importantă.

de Valentina Grigore