Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, s-a întâlnit cu reprezentanți ai societăților profesionale de pneumologie și alergologie cu care a discutat problema tratamentului pentru pacienții cu astm sever. Deși pacienții cu astm sever reprezintă doar 10% din totalul celor cu astm, ei consumă aproximativ 50% din resurse din cauza spitalizărilor frecvente necesare în perioadele de exacerbare a bolii care nu poate fi ținută sub control cu tratamentul clasic.
„Aceste exacerbări sunt amenințătoare de viață. Poți muri din cauza unei stări de rău astmatic. Pentru ei este nevoie de mult mai mult decât avem acum disponibil. Noile terapii care au apărut îi pot ajuta să ajungă la o viață normală. În momentul în care te sufoci, tușești, nu poți să umbli într-un mediu normal pentru că ți se poate declanșa o astfel o criză severă”, a declarat prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președinte al Societății Române de Pneumologie.
Conform datelor Eurostat, bolile respiratorii reprezintă 8% din totalul deceselor în Europa și constituie a treia cauză de mortalitate după cea generată de bolile cardiovasculare și cancer. În România există peste un milion de cazuri de astm, prevalența fiind estimată la 4-6% .
„Considerăm că este datoria noastră de cadre didactice, în primul rând, să aducem în discuție această problemă mare: acești pacienți cu astm sever învață să trăiască cu puțin și este păcat de ei pentru că așa cum cei cu boli cardiovasculare beneficiază de tratamente care îi duc pe linia de plutire și cei cu cancer își pot prelungi viața, acești oameni, cu terapia aceasta biologică, pot primi o calitate a vieții adusă la normal. Eu am experiența aceasta a unui pacient care în decembrie, acum câțiva ani, nu putea nici să sufle ca să pot să văd ce putere de suflu are. A început să se trateze și după o lună a spus că a început să trăiască, să doarmă, să urce până la etajul patru fără probleme, iar după șase luni era la munte. Aici este performanța: să poți să faci un tânăr care nici nu putea să spere la viață, să devină perfect reintegrat în societate”, a spus prof. dr. Carmen Panaitescu, vicepreședinte al Comisiei de Alergologie din cadrul Ministerului Sănătății.
Pentru aceste terapii țintite trebuie identificat cu precizie profilul de pacient, motiv pentru care cei care suferă de astm sever trebuie văzuți de două specialități medicale: pneumologie și alergologie.
„Eu consider că nu este un echilibru, la ora actuală, între molecule. Sistemul respirator nu este între priorități de ani de zile. Bolile respiratorii sunt singurele pentru care terapiile biologice nu sunt compensate sută la sută”, a declarat prof. dr. Florin Mihălțan, şeful Clinicii Pneumologie III, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“, Societatea Română de Pneumologie.
„Fiecare dintre noi suntem și foarte ancorați la nivel european și oriunde mergem, la toate întâlnirile, avem feedback despre cum se întâmplă în altă parte și sigur că nici nu vom avea toate moleculele pe care le au alte țări. Noi nu discutăm aici despre o situație concretă, ci doar principială. Avem o singură moleculă la momentul acesta dar sperăm că vor mai veni”, a spus conf. dr. Roxana Bumbăcea, președinte al Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică.
”Probabil că știți, pentru că am făcut public acest lucru, că anul trecut am introdus cele mai multe molecule. Nu mă voi opri aici. Ne-am propus să introducem molecule noi de patru ori pe an, deci trimestrial. Lista de medicamente compensate și gratuite va fi completată. Noile molecule vor fi introduse la propunerea specialiștilor, care știu exact ce medicamente sunt necesare pentru tratamentul unei afecțiuni, după mai multe discuții pe care le vom avea cu asociațiile de pacienți și organizațiile profesionale”, a declarat ministrul Sănătății, Sorina Pintea.
În România, recunoașterea astmului sever ca prioritate națională, bazată pe diagnostic și tratament similare celorlalte categorii de boli cronice netransmisibile (de exemplu, bolile cardiovasculare, bolile reumatologice etc.), cu nivel de compensare de 100% din prețul de referință, ar permite alinierea la standardele europene de îngrijire pentru pacienți și ar conduce la optimizarea costurilor de management al bolii.
