Interviu cu Cristian Bușoi, președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, raportor al programului EU4Health.
Bolile cardiovasculare reprezintă 36% din toate decesele la nivel UE, afectând 60 de milioane de persoane. Aproximativ 20% din toate decesele premature (înainte de 65 de ani) în UE sunt cauzate tot de bolile cardiovasculare. În acest sens, „este absolut necesar ca toate statele membre UE să își stabilească strategii naționale și să acționeze pentru a ajuta pacienții”, subliniază europarlamentarul Cristian Bușoi.
Recent, ați fost desemnat „al doilea cel mai influent eurodeputat în domeniul sănătății”, influența dumneavoastră fiind dată „de contribuția în calitate de raportor în cadrul unor inițiative relevante, precum Programul EU4Health și Agenția Europeană pentru Medicamente”. Ce înseamnă această recunoaștere pentru dumneavoastră?
Sunt onorat și bucuros pentru această reușită. Recunoașterea mea în topul celor mai influenți deputați din Uniunea Europeană vine în urma evaluării unei echipe echidistante și obiective, care prin raportul său concluzionează că am avut o activitate extrem de intensă în domeniul Sănătății, iar acțiunile mele au venit în sprijinul real al pacienților, medicilor și, nu în ultimul rând, al industriei. Este o recunoaștere nu doar a activității mele, dar și a efortului pe care echipa mea l-a depus în acest an. Am muncit mult și pot spune că am muncit bine, ne-am atins obiectivele propuse. Este lucrul cel mai de preț pentru un om politic. Această recunoaștere îmi dă un boost de energie pentru a merge mai departe în același ritm. Sper ca anul viitor să fie și mai bun.
Noua politică farmaceutică a UE va aduce o serie de schimbări. Care va fi impactul acestora asupra sistemului din România?
Cetățenii din întreaga UE se așteaptă să beneficieze de acces egal la terapii sigure și moderne, la prețuri acceptabile. Strategia Farmaceutică Europeană își propune să seteze un cadru general pentru asigurarea accesului la medicamente la prețuri accesibile, dezvoltarea terapiilor inovatoare, eficiente și sigure, consolidarea autonomiei strategice a UE, asigurarea unor lanțuri de aprovizionare robuste, astfel încât Europa să își poată satisface nevoile, inclusiv în perioade de criză. Simplificarea procedurilor la nivel european, eficientizarea activității Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), o legislație actualizată, în acord cu actualele provocări și posibilele provocări viitoare în domeniul medicamentelor pediatrice sau medicamentelor orfane, dar și digitalizarea, susținerea inovației, creșterea autonomiei strategice vor aduce beneficii tuturor pacienților europeni și, implicit, pacienților români și vor avea un efect benefic asupra sistemului de sănătate din România. Mai trebuie spus un lucru. Traversăm o perioadă în care Europa a devenit tot mai dependentă de restul lumii: jumătate din toate inovațiile biomedicale provin din SUA și doar un sfert din Europa. Dacă acum 25 de ani unul din două medicamente era descoperit și dezvoltat în Europa, acum reușim să producem doar unul din cinci. Este momentul pentru politici care vizează readucerea producției de medicamente și ingrediente active în Europa și am toată încrederea că Strategia Farmaceutică a UE ne va ajuta să atingem acest obiectiv. COVID-19 a accentuat deficitul de medicamente și vaccinuri și a scos la iveală lipsuri în furnizarea de echipamente. Aprovizionarea poate fi întreruptă, dacă una dintre legăturile anterioare produselor finalizate este ruptă pe produse intermediare și materii prime. Este importantă readucerea ingredientelor farmaceutice active (API) și a capacităților de producție în Europa. Indiferent că vorbim despre medicamente inovative, generice sau biosimilare, România trebuie să profite la maximum de inițiativele care susțin construirea de noi capacități de producție în UE. România are certe avantaje competitive față de alte țări europene.
Investiții continue în cercetare și inovare înseamnă, în final, tratamente mai eficiente și mai ieftine, vaccinuri, dispozitive medicale și tehnologii de înaltă precizie. Cum pot statele să stimuleze cercetarea și inovarea în medicină?
Prin Programul Horizon Europe, pe care am avut bucuria să îl lansez anul trecut împreună cu ministrul portughez pentru Știință, am dat startul revoluției inovării și cercetării în Uniunea Europeană. Horizon Europe este cel mai puternic program de cercetare și inovare din lume și are un buget-record, de 95,5 miliarde euro. Suma este cu 30% mai mare decât cea alocată precedentului program de cercetare, Orizont 2020. Acesta a fost creat în strânsă colaborare cu cetățenii europeni, tocmai pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor lor, este structurat în șase misiuni care vizează provocările la nivel mondial. Misiunile urmăresc să salveze viața a peste 3 milioane de pacienți bolnavi de cancer, până în 2030, să asigure neutralitatea climatică pentru 100 de orașe, să asigure sănătatea solurilor și alimentelor, a oceanelor, mărilor și a apelor interioare și să sporească reziliența regiunilor la schimbările climatice. În plus, misiunea pentru Sănătate va aborda provocări precum: pandemia de COVID-19, extinderea trialurilor clinice, vaccinurile și vaccinarea, tratamentele de ultimă generație și diagnosticarea timpurie, precum și transpunerea rezultatelor cercetării în măsuri de politică publică în domeniul Sănătății. Programul include pentru prima dată un nou pilon de acțiuni în sprijinul inovațiilor perturbatoare. Consiliul European pentru Inovare va oferi sprijin pentru cele mai avansate și inovatoare inovații pentru a le transpune pe piață. Acesta va contribui la dezvoltarea peisajului general al inovării europene în sinergie cu Institutul European de Inovare și Tehnologie, care încurajează integrarea triunghiului cunoașterii, educația, cercetarea și inovarea. Horizon Europe este esențial pentru ca UE să își câștige poziția de lider mondial în ceea ce privește cercetarea și inovarea.
Având în vedere incidența bolilor cardiovasculare (BCV) – în 2020, acestea au reprezentat 36% din totalul deceselor în UE – la nivel european, există preocuparea pentru crearea unui plan de combatere a BCV similar Planului European pentru Combaterea Cancerului?
Există la nivel european mai multe inițiative care să susțină o mai bună abordare a bolilor cardiovasculare și recomandări de politici publice în domeniu. Asociațiile profesionale la nivel european au cerut implementarea unui plan european de luptă împotriva bolilor cardiovasculare. Prin acesta ar trebui să fie oferite stimulente și să fie setate ținte ambițioase de prevenție, screening, depistare precoce, acces la tratament și la asistență pe tot parcursul vieții. Eu însumi, în calitate de raportor al Programului de Sănătate al Uniunii Europene, am plecat pentru dezvoltarea unei strategii a UE dedicate prevenirii bolilor cardiovasculare, inclusiv o secțiune despre hipercolesterolemia familială (FH), o afecțiune genetică ce determină apariția unor valori crescute ale LDL-colesterolului în sânge și afectare cardiovasculară, care poate include infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Statisticile ne arată că astăzi 9 din 10 persoane care se nasc cu FH nu sunt diagnosticate. În plus, nivelul de diagnostic și tratament diferă fundamental de la o țară la alta. Bolile cardiovasculare reprezintă 36% din toate decesele la nivel UE, afectând 60 de milioane de persoane. Aproximativ 20% din toate decesele premature (înainte de 65 de ani) în UE sunt cauzate tot de bolile cardiovasculare. Este absolut necesar ca toate statele membre UE să își stabilească strategii naționale și să acționeze pentru a ajuta pacienții. România a anunțat recent inițierea „Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare”, un pas important pentru a fi mai eficienți în activitatea de prevenție și tratament ale bolilor cardiovasculare.
Bogdan Guță
