Interviu cu Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC)
„Pandemia a pus la grea încercare sistemul de sănătate din România și, mai ales, medicii și pacienții, care s-au trezit, uneori, în imposibilitatea de a mai efectua analize necesare monitorizării bolilor sau nu au mai putut comunica. În acest context, rolul asociațiilor de pacienți a devenit esențial prin mesajele de susținere transmise, dar și prin campaniile de educație și conștientizare derulate. Unul dintre cele mai importante mesaje pe care am încercat să le transmit a fost pentru acei pacienți care nu au reușit să ajungă la serviciile de monitorizare, la serviciile medicale, să nu fie panicați și să își continue tratamentul”, spune Radu Gănescu.
Una din problemele majore cu care s-au confruntat pacienții în perioada pandemiei a fost limitarea accesului la serviciile medicale. Care au fost mesajele pe care le-ați transmis pentru a-i ajuta să facă față bolilor de care suferă?
Multe categorii de pacienți, inclusiv cei cu boli pulmonare, au avut de suferit în timpul pandemiei. Din păcate, de multe ori, sistemul de sănătate din România nu a reușit să găsească o soluție pentru pacienți, indiferent că vorbim de cei afectați de COVID-19 sau de diferite boli cronice. Astfel, a fost nevoie de multe mesaje și de multe campanii în această perioadă. Unul dintre cele mai importante mesaje pe care am încercat să le transmit, împreună cu colegii mei, împreună cu profesioniștii, a fost pentru acei pacienți care nu au reușit să ajungă la serviciile de monitorizare, la serviciile medicale, să nu fie panicați și să își continue tratamentul. A fost cel mai important mesaj din punctul nostru de vedere, pentru ca pacientul, indiferent de patologie, la ora actuală să poată ține boala sub control și să își poată menține tratamentul. O persoană care este diagnosticată cu o afecțiune cronică, așa cum este și cazul BPOC, rămâne pacient cronic toată viața. Pacienții trebuie să cunoască faptul că boala nu se vindecă, dar poate fi ținută sub control, dacă se respectă tratamentul așa cum a fost prescris de medic și recomandările acestuia. BPOC controlat presupune că pacientul poate avea un stil de viață asemănător unei persoane sănătoase și poate continua să facă activitățile care îi plac.
Mortalitatea, în creștere
Suntem în al patrulea val al pandemiei. S-a îmbunătățit ceva față de ultimul an și jumătate?
Din nefericire, încă ne confruntăm cu o multitudine de probleme, începând de la a găsi un medic care să ne ajute în diagnosticare până la a găsi resursele financiare în a face analize, investigaţii şi monitorizare şi, nu în ultimul rând, până la a găsi soluţii de spitalizare. Cei mai mulți dintre pacienți, pentru a avea acces la serviciile medicale, se duc la servicii private, unde îşi plătesc din propriul buzunar anumite analize. Pentru anul 2020, lunile octombrie, noiembrie şi decembrie, statisticile de mortalitate ne-au arătat că în România, în aceste trei luni, a crescut mortalitatea cu peste 2.000-3.000 de cazuri pe lună. Din păcate, din 25.000 de decedaţi în luna octombrie a anului trecut, 2.000 erau pacienţi infectaţi cu COVID şi peste 20.000 erau pacienţi neinfectaţi cu COVID-19.
Telemedicina a fost o alternativă viabilă pentru continuarea diagnosticării în timpul pandemiei?
Sunt cumva mulțumit, ca reprezentant al unei asociații de pacienți, pentru că am avut posibilitatea la începutul acestei pandemii ca, în cadrul sistemului de sănătate din România, să beneficiez de telemedicină, de teleconsultații, lucru care a ajutat enorm, mai ales categoriile de pacienți care nu au reușit să se deplaseze sau să ajungă la medic. A fost de mare ajutor ca specialistul, medicul, să fie în permanență în legătură cu pacientul, să comunice și să îl ajute să treacă peste această perioadă. Apropo de inovație, cred că un mare viitor, în România, ar trebui să fie implementarea, prin reglementări concrete, a consultațiilor prin telemedicină și, în general, a digitalizării, lucruri care ar aduce beneficii sistemului de sănătate, profesioniștilor și, nu în ultimul rând, pacienților.
Cât de importantă este comunicarea medic-pacient, mai ales în situații de criză?
O mare problemă a fost, cum spuneam, partea de comunicare. Faptul că am reușit, împreună cu specialiștii, să ajungem la pacienți, mai ales în zonele urbane, a fost o realizare. Din păcate, în zonele rurale, care și înainte de pandemie aveau o accesibilitate scăzută, nu s-au putut identifica soluții pentru acele categorii de persoane, dar sperăm ca pe viitor probabil vom reuși să ajungem și la ei din punct de vedere al informației, al educației, al accesibilității.
Credeți că pacienții cu BPOC au fost mai expuși la complicații generate de COVID -19?
La începutul acestei pandemii au fost foarte multe discuții apropo de această infecție care afectează pacienții din punct de vedere pulmonar și foarte multe persoane s-au regăsit într-o stare de stres sporit, fiind incluse într-unul din grupurile la risc. Odată cu informațiile, cu mesajele transmise de către profesioniști, cu discuțiile și comunicarea către acești pacienți, cred că majoritatea a reușit să treacă cu bine peste această perioadă complicată pentru toate categoriile de pacienți. Pandemia a îngreunat accesul multor pacienți la servicii, tratamente medicale, dar din punct de vedere al pacienților cu BPOC, cred că lucrurile au fost mult sub control.
Chiar dacă multe secții din spitale de profil pneumologic/respirator au fost trecute în suport COVID, faptul că medicii au susținut pacienții și au fost alături de ei, au încercat să găsească soluții pentru fiecare este un mesaj pe care putem să îl transmitem apropo de eforturile care se fac în sistem, chiar dacă acesta de multe ori nu răspunde pozitiv. Pe de altă parte, faptul că mulți dintre pacienți nu au reușit să facă anumite analize sau că anumite analize, cum este spirometria, au fost imposibil de efectuat, în anumite centre, a fost un dezavantaj. Cred că aici ar trebui găsite pe viitor soluții pentru pacienții care au nevoie în continuare de monitorizare.
Un pacient trebuie să fie în permanență în legătură cu medicul lui
Ce ar trebui să învățăm din experiența COVID?
Trebuie să reținem că atunci când apare o problemă, nu neapărat cum este criza sanitară actuală, să avem pregătite soluții atât pentru profesioniști, cât și pentru cetățeni. Vedem cât de repede evoluează tratamentele, medicina în sine, și este important pentru noi să le aducem în România, să le facem cunoscute și accesibile pacienților noștri, să luptăm împreună pentru tot ce înseamnă educație în sănătate. Acestea ne vor ajuta pe noi, ca pacienți, să putem să controlăm patologia, să putem să avem un management corect al acesteia, să nu ne fie frică să mergem la spital – un mesaj foarte important – pentru că indiferent de ce se întâmplă, un pacient trebuie să fie monitorizat și în permanență în legătură cu medicul lui. Trebuie să ne continuăm tratamentul, totdeauna să fim informați din surse credibile. Referitor la vaccinarea (antigripală, pneumococică și împotriva COVID-19) la pacienții cu BPOC, cu astm etc trebuie să fim conștienți că numai protejându-ne, numai colaborând cu specialistul, putem să obținem un management corect al bolii.
de Bogdan Guță
