Dr. Coculescu Elena-Claudia
Medic primar stomatologie generală
Doctorandă la disciplina Patologie orală – Facultatea de Medicină Dentară, UMF “Carol Davila” București
Consilier coordonator, Comisia pentru sănătate publică, Senatul României
„Sănătatea este un cuvânt mare. Ea cuprinde nu numai corpul, mintea și spiritul, ci și perspectiva unui om.” Această afirmație aparține unui cunoscut medic american contemporan, dr. James H. West. Consider, la rândul meu, că medicina școlară ar trebui gândită tocmai în perspectiva asigurării unei stări de sănătate corespunzătoare pentru generațiile viitoare.
România deține un record trist: este singura țară din Europa în care copiii nu beneficiază de asistență stomatologică gratuită sau compensată parțial, inclusiv pentru profilaxie.
Așa cum se știe, noul pachet de servicii de sănătate este axat pe o concepție nouă, ce pune accentul pe medicina preventivă. Iată de ce, din această perspectivă, consider că ar fi benefică o regândire a medicinii școlare, respectiv a locului și rolului pe care cabinetele medicale din cadrul școlilor trebuie să-l ocupe în cadrul programului mai larg, național, de prevenție.
Din păcate, prin ordonanță de urgență, medicina școlară a fost trecută în subordinea autorităților locale și, drept urmare, la ora actuală ne confruntăm cu o situație alarmantă: în foarte multe unități de învățământ cabinetele medicale au fost desființate, fie din lipsa fondurilor, fie – acolo unde acestea există și sunt dotate corespunzător – ele nu pot funcționa din cauza blocării posturilor.
Cu alte cuvinte, medicina școlară, care ar trebui să asigure monitorizarea bolilor la copii, dar îndeosebi prevenția, este profund afectată prin închiderea cabinetelor medicale școlare.
În ceea ce privește domeniul stomatologic, putem afirma că la acest capitol stăm cel mai slab, pentru că medicii stomatologi aproape că au dispărut din instituțiile de învățământ.
Iată de ce consider că este necesară reînființarea și reutilarea corespunzătoare, după caz, a cabinetelor stomatologice școlare, astfel încât acestea să ofere copiilor asistență medicală preventivă, curativă și de urgență.
În aceste cabinete de specialitate se pot aplica măsuri de igienă orodentară de profilaxie a cariilor dentare, se pot efectua examinări periodice ale aparatului orodentar și ale parodonțiului în vederea depistării semnelor clinice ale unei îmbolnăviri cronice și pot fi stabilite diagnostice și tratamente adecvate pentru cariile dentare.
Incidența crescută a cariilor la copiii cu vârste cuprinse între 5 și 13 ani este menționată și într-un studiu recent efectuat în șapte orașe din țară, din care rezultă că 75 la sută dintre aceștia prezentau carii netratate sau dinți extrași din această cauză, în timp ce 4 din 10 copii cu vârsta de 13 ani aveau deja carii neglijate pe dinții definitivi.
Este un bilanț îngrijorător, ținând seama de faptul că ținta Organizației Mondiale a Sănătății este ca, în anul 2025, doar 10% dintre copii să prezinte carii.
Toate aceste date și, nu în ultimul rând, faptul că până și tinerii cu vârste între 20 și 30 de ani prezintă serioase probleme dentare conduc la o singură concluzie: prevenția și monitorizarea stării de sănătate dentară a copiilor trebuie să se realizeze prin intermediul cabinetelor stomatologice funcționale în cadrul unităților școlare.
Ca o concluzie, nu poate fi ignorat faptul că leziunile carioase și anomaliile dento-maxilare constituie o problemă majoră de sănătate publică, ce nu poate fi rezolvată într-un alt mod decât cel prezentat.
Toate aceste argumente trebuie să constituie și pentru autoritățile locale un semnal de alarmă și, totodată, un factor determinant în găsirea unor soluții pragmatice, menite să ajute la reînființarea cabinetelor de specialitate stomatologice în cadrul unităților școlare.
