Noul Cod Fiscal, intrat în vigoare în ianuarie, crește limita de deductibilitate a asigurărilor private de sănătate de la 250 la 800 de euro anual, ceea ce permite relansarea pieței asigurărilor private de sănătate în România. S-a discutat intens în ultimii ani despre introducerea asigurărilor private de sănătate. Probabil, la fel de intens pe cât s-a dezbătut creșterea procentului din PIB alocat sănătății.
Interviu cu Răzvan Vulcănescu, subsecretar de stat în Ministerul Sănătății
Credeți că anul acesta este momentul propice pentru introducerea asigurărilor private de sănătate?
Pentru prima dată, acest deziderat începe să se materializeze. Spun acest lucru pentru că prin reglementările introduse de noul Cod Fiscal am reușit să creăm premizele construcției unor pachete de servicii medicale care să facă obiectul unor polițe de asigurare private și, totodată, să asigurăm resursa financiară suplimentară care să infuzeze sistemul de sănătate. Ceea ce nu s-a reușit prin demersurile consecutive de creștere a bugetului alocat Sănătății se poate realiza începând din acest an, dacă sunt înțelese beneficiile și sunt respectate principiile deductibilității, care a crescut cu 320%.
Practic, este nevoie de redefinirea pachetului de servicii medicale de bază, pentru ca apoi să se construiască pachetele de asigurări complementare și suplimentare. În ce stadii sunt aceste etape și când estimați că vor fi finalizate?
Grupul de lucru organizat la nivelul Ministerului Sănătății, care include experți din domeniul asigurărilor din sistemul public și din privat, stabilește la momentul de față termenii de referință în baza cărora vor fi contractate serviciile unui consultant cu expertiză internațională în dimensionarea pachetelor de servicii de sănătate. Perspectivele de dezvoltare a domeniului pleacă de la principiul complementarității față de pachetul de bază, concomitent cu preluarea unor riscuri.
Cum va fi, efectiv, stimulată creșterea pieței asigurărilor private de sănătate?
Piața asigurărilor de sănătate avea nevoie de un stimul care să determine o creștere rapidă astfel încât să ajungă, pe termen mediu, să contribuie la eficientizarea și sustenabilitatea sistemului de sănătate. Plafonul deducerilor pentru contribuții la pensii facultative și prime pentru asigurările private de sănătate era unul comun, limitat, până la sfârșitul lui 2015, la 650 de euro, anual. Fără o majorare semnificativă și în lipsa unei distincții clare între cele două instrumente de protecție socială, există riscul menținerii unui nivel subdezvoltat al ambelor piețe.
Strategia națională de sănătate 2014-2020 încurajează dezvoltarea pieței asigurărilor private de sănătate, în contextul necesității asigurării sustenabilității financiare pe termen lung a sistemului de sănătate. Astfel, pentru a asigura o contribuție substanțială la finanțarea sistemului de sănătate, am venit în sprijinul dezvoltării asigurărilor private de sănătate prin departajarea acestora de pensiile facultative și prin majorarea plafonului de deductibilitate până la nivelul de 800 de euro pe an, sumă împărțită între angajator și angajat, însemnând o creștere procentuală exclusiv pe domeniul asigurărilor private de sănătate de 320%. Trebuie reținut că serviciile prestate de un furnizor privat în baza unei asigurări private de sănătate care dublează pachetul serviciilor de bază asigurate de stat nu vor beneficia de deductibilitate.
Există multe modele la nivel internațional, unele – mai ieftine, altele – mai scumpe. Ce model va fi implementat la noi și de ce?
La nivel european, există două modele de asigurări private de sănătate pe care le avem în vedere: suplimentare și complementare. Cele suplimentare sunt o caracteristică a statelor central și est-europene, acoperind servicii incluse în pachetele de bază, dar oferind un acces mai facil la acestea și un grad sporit de calitate. În țări precum Franța, Olanda, Belgia, dar și Slovenia, Ungaria, Croația, se practică asigurările private de sănătate complementare, care asigură beneficiile excluse din pachetele de bază sau contravaloarea coplății obligatorii la unele servicii incluse în pachetele de bază. Există și modele care acoperă simultan atât serviciile suplimentare, cât și pe cele complementare și cred că acesta este modelul cel mai apropiat de specificul și caracteristicile pieței românești.
Demersul fiscal pe care l-am inițiat urmărește să asigure o tranziție a pieței de la modelul abonamentelor de sănătate prestate la nivel local de un unic furnizor cu capacități limitate la modelul asigurărilor private de sănătate multinaționale, care asigură libertatea de alegere de către pacient dintr-un număr mare de furnizori cu capacități extinse și calitate sporită. Desigur, marja în care trebuie să se încadreze pentru a beneficia de deductibilitate este cea actual instituită, de 400 de euro anual pentru angajator, respectiv 400 de euro anual pentru angajat. Cum acestea sunt sumele prognozate de asiguratori la construcția unor polițe sustenabile, nu cred că se impune să vorbim de modele mai ieftine sau mai scumpe.
Ce beneficii vor aduce asigurările private de sănătate asupra bugetului sănătății?
Impactul bugetar, așa cum a rezultat din urma studiilor realizate, va fi net inferior economiilor și beneficiilor aduse FNUASS. Cu siguranță, nu toate primele de asigurare vor atinge nivelul maxim de deductibilitate, la fel de bine cum există anumite categorii de beneficiari care pot opta pentru depășirea plafonului, dacă doresc să beneficieze de servicii suplimentare. Totuși, se estimează că aproximativ o treime din polițele nou-introduse vor include servicii cuprinzătoare cu prime subscrise în jurul plafonului de 400 de euro anual. Chiar dacă ar fi să luăm în calcul o valoare anuală medie a primelor de 150 de euro, potrivit simulărilor, numărul asiguraților în regim privat ar putea ajunge în primii patru ani de implementare la două milioane, iar indemnizațiile brute plătite la peste un miliard de lei, respectiv o pondere de 75% din valoarea primelor brute subscrise.
Printre efectele imediate, vorbim de instrumente motivaționale oferite de angajator angajatului și de stimularea competiției și calității în rândul furnizorilor de servicii medicale, concomitent cu garantarea accesului acestora la o resursă financiară suplimentară semnificativă. Pe termen mediu și lung, vorbim de beneficii la nivel macroeconomic, contribuind la modificarea comportamentului privind grija față de propria sănătate. Iar prin raportarea tuturor serviciilor prestate de toți furnizorii de servicii medicale avizați și acreditați, aflați în relație contractuală cu un asigurator privat, se va realiza o radiografie cât mai reală a sistemului și a nevoilor reale ale pacienților. În plus, economiile realizate la FNUASS pot fi utilizate pentru a acoperi mai multe servicii din pachetul de bază pentru anumite categorii care nu pot beneficia de asigurări private sau pot fi utilizate în creșterea tarifelor de decontare, astfel încât acestea să fie cât mai apropiate de costul real al serviciilor. Prin urmare, suntem îndreptățiți să apreciem că, în condițiile date, nu există un potențial mai mare de creștere pe piata asigurărilor din România decât cel al asigurărilor private de sănătate, care trebuie să beneficieze de susținerea tuturor factorilor implicați. Veniturile suplimentare astfel obținute de către furnizori permit nu numai niveluri superioare de calitate a serviciilor, ci și politici motivante de salarizare, care să contribuie la retenția personalului medical în sistemul de sănătate românesc.
Piața asigurărilor de sănătate avea nevoie de un stimul care să determine o creștere rapidă astfel încât să ajungă, pe termen mediu, să contribuie la eficientizarea și sustenabilitatea sistemului de sănătate.
Strategia națională de sănătate 2014-2020 încurajează dezvoltarea pieței asigurărilor private de sănătate, în contextul necesității asigurării sustenabilității financiare pe termen lung a sistemului de sănătate.
Suntem îndreptățiți să apreciem că, în condițiile date, nu există un potențial mai mare de creștere pe piata asigurărilor din România decât cel al asigurărilor private de sănătate, care trebuie să beneficieze de susținerea tuturor factorilor implicați.
Mirabela Viașu
